În urmă cu 61 de ani, în ziua de 12 Octombrie 1944, glorioasa Armată Română elibera oraşul Oradea de sub ocupaţia vremelnică fascisto-horthystă, instaurată în urma odiosului Diktat de la Viena. Pentru a prezenta pe scurt semnificaţia acestei zile istorice pentru cetăţenii municipiului de pe Crişul Repede, ne-am adresat d-lui general de Birgadă (r) Ştefan Neagoe, preşedintele Organizaţiei Judeţene Bihor a U.N.C.M.R.R. - MApN. - Aşadar, ce s-a întâmplat la 12 octombrie 1944, domnule general?! - În acea zi memorabilă, prin acte de vitejie şi eroism rar întâlnite, înfruntând ploaia de gloanţe duşmane, ostaşii Armatei Române din Divizia 3 Vânători de Munte de sub comanda bravului general de Divizie Leonard Mociulschi, în cooperare cu Divizia "Tudor Vladimirescu" şi Divizia 337 motomecanizată sovietică, au reuşit să alunge inamicul din oraşul Oradea şi, în jurul orei 12, pe cel mai înalt turn al Primăriei Oradiei, au arborat drapelul tricolor al patriei române, care flutura măreţ simbolizând libertatea, suveranitatea şi independenţa acestor meleaguri străbune de milenii ale poporului român. Din acea măreaţă zi istorică pentru orădeni şi până astăzi falnicul tricolor românesc flutură măreţ, neclintit şi sobru pe turnul Primăriei şi în faţa ei şi ne reaminteşte că suntem liberi şi independenţi în patria străbună şi, alături de toţi cetăţenii români, indiferent de etnie, făurim o eră nouă a libertăţii şi democraţiei după revoluţia din Decembrie 1989. - Cu toate acestea, ziua de 12 octombrie mai are o semnificaţie aparte pentru ardeleni... - Aşa este, pentru că la 12 Octombrie 1918, în casa memorială Dr. Aurel Lazăr, reprezentanţii Partidului Naţional Român din Transilvania, reuniţi la Oradea, au semnat Proclamaţia dreptului naţiunii române la autodeterminare, aceasta echivalând cu o declaraţie de despărţire a Transilvaniei de Ungaria. Declaraţia de autodeterminare a naţiunii române care a fost prezentată în Parlamentul de la Budapesta la 18 octombrie 1918 a reprezentat momentul de valoare programatică şi practică şi un document istoric important în procesul de înfăptuire a unităţii sale politice şi de stat. Pe baza voinţei poporului român şi în numele principiilor cuprinse în declaraţia de autodeterminare s-au desfăşurat toate acţiunile şi s-a hotărât din a doua jumătate a lunii octombrie şi luna noiembrie încoronate de către Marea Adunare Naţională de la Alba-Iulia prin proclamarea Unirii Transilvaniei cu România la 1 Decembrie 1918. - Dle general, având în vedere semnificaţia istorică şi politică a zilei de 12 octombrie, cum consideraţi că ar trebui ea cinstită şi sărbătorită de către orădeni? - Aş dori să precizez de la bun început că nu îmi permit să dau nimănui lecţii de patriotism, dar 12 Octombrie trebuie să fie una dintre cele mai importante zile din calendar pentru orădeni. În cadrul manifestărilor culturale din Toamna Orădeană, în afară de depuneri de coroane, la mormântul Ostaşului Român şi la Casa memorială Aurel Lazăr ar fi binevenite şi alte acţiuni, ca de exemplu organizarea în licee, şcoli şi unităţi militare a unor întâlniri ale tinerilor cu istorici, cadre militare active, în rezervă şi retragere, cu veterani de război, pentru evocarea trecutului glorios al poporului român şi a tradiţiile armatei sale. De asemenea, aşa cum s-a procedat şi cu prilejul altor evenimente istorice, autorităţile locale şi militare ar trebui să organizeze adunări festive, simpozioane etc. În acelaşi context, nu ar trebui să uităm că şi la monumentul Eroilor Români din Băile Felix, unde a căzut eroic bravul colonel Ion Buzoianu, ar trebui organizat un ceremonial în care să fie depuse coroane de flori. Nu în ultimul rând, municipalitatea ar trebui să decidă ca una dintre străzile Oradiei să poarte denumirea de "12 Octombrie", iar Consiliul Local să aprobe acordarea titlului de "Cetăţean de onoare" la 2-3 veterani de război care au luptat efectiv pentru eliberarea Oradiei.