Ordonanța lăcomiei dată de Guvernul României pe 28 decembrie a blocat toate proiectele europene din țară. În Oradea, nu mai puțin de 9 proiecte, cu o valoare totală de aproximativ 132 de milioane de lei, au fost retrase din procedura de licitație de teama unor corecții financiare.

 

Ordonanța de urgență nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, conține și un articol care prevede transferarea verificărilor licitaţiilor pentru proiectele europene de la ANAP la autorităţile de management din fiecare minister.

„Până acum noi trimiteam în serviciul electronic pe care-l gestiona Autoritatea Naţională pentru Achiziţii Publice (ANAP) toate procedurile de licitaţii şi aveam un parcurs clar. Prin noua modificare, verificarea licitaţiilor pentru proiectele europene nu se mai face prin ANAP, ci a fost trecută la autorităţile de management, deci, practic, la fiecare minister care gestionează aceste proiecte europene. La începutul lunii ianuarie, am luat legătura cu Autorităţile de Management (AM) şi ne-au comunicat că nu au oamenii pregătiţi, nu au infrastructura pregătită, ceea ce înseamnă că nu se pot face verificările în perioada următoare. Înţeleg că, în această perioadă, ar urma să intre în şedinţă de Guvern normele de aplicare a acestei Ordonanţe dar, în cea mai bună situaţie, ar mai dura câteva săptămâni până ce am putea organiza licitaţiile pe fonduri europene. Suntem blocaţi şi este întârziată - prin această măsură tembelă, că nu pot să-i spun altfel, nepregătită - achiziţa proiectelor pe fonduri europene”, a spus primarul Municipiului Oradea, Ilie Bolojan care a mai adăugat că pregătirea oamenilor nu este simplă, mai ales că aceștia vor avea nevoie de acreditare de la Comisia Europeană pentru a efectua verificările.

Dacă inițial edilul a susținut că va risca corecții financiare mergând mai departe cu proiectele de anvergură, ulterior s-a răzgîndit.

„Vă dați seama ce ar însemna o corecție de 5% din valoarea unui proiect de 3 milioane de euro. Așteptăm până la jumătatea lunii februarie și dacă nu se întâmplă nimic, vom face scandal”, a spus primarul.

 

Trase pe dreapta

Conform reprezentanților Direcției Management Proiecte cu Finanțare Internațională din cadrul Primăriei Oradea, proiectele pe care municipalitatea este obligată să le „tragă pe dreapta” au o valoare totală estimată de 132 de milioane de lei, fără TVA. Cel mai mare este proiectul de creștere a performanței energetice a spitalelor Județean și Municipal, cu o valoare de aproape 58 de milioane de lei. Proiectul presupune reabilitarea termică a anvelopelor clădirilor, reabilitarea sistemului de instalații de încălzire și ventilație, reabilitarea sistemului de instalații sanitare, reabilitarea sistemului de alimentare cu energie electrică și iluminat, înlocuirea ascensorului utilizat pentru transportul hranei pacienților din spațiile de cazare, echiparea centralei termice cu echipamente specifice producerii apei calde, încălzirii, răcirii și ventilării. 

Un alt proiect, crucial pentru strategia de dezvoltare a Oradiei, este terminalul intermodal de transport. Mai exact, dezvoltarea unui centru special pentru asigurarea transportului combinat rutier-feroviar al mărfurilor, cu facilități de manipulare și depozitare a mărfurilor și zone dedicate serviciilor. Proiectul mare are o valoare totală de 16 milioane de euro dar prima etapă presupune realizarea unui pasaj subteran și a unui drum colector, un proiect de 22,5 milioane de euro, care a trecut de votul Consiliului Local Oradea. Este blocat acum la faza de licitație deschisă.

Al treile proiect ca valoare, blocat și el în faza de licitație, este cel care privește creșterea eficienței energetice la Grădinița Nr 20 și la Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu”. Valoarea acestui proiect este de 15,2 milioane și se află în procedură de licitație deschisă.

Pe lângă acestea, lista mai include, amenajarea a trei coridoare verzi, proiect cu o valoare de 10,4 milioane de lei, un proiect de reabilitare și echipare a infrastructurii educaționale pentru învățământul profesional și tehnic la Colegiul Tehnic „Mihai Viteazul” – 5 milioane de lei, pietonalizarea zonei libertății – 8 milioane de lei, creșterea eficienței energetice la Școala Dacia – 6,9 milioane de lei, construirea unui Centru de zi pentru copiii proveniți din comunitățile marginalizate – 4,3 milioane de lei și un coridor de mobilitate urbană durabilă, în centrul orașului – 2,3 milioane de lei.    

 

De la București, de pe hârtie...

Articolul 72 din Ordonanța de urgență nr. 114/2018 prevede la punctul 2: „(2) Controlul ex ante exercitat de ANAP potrivit prevederilor prezentei ordonanțe de urgență se desfășoară la solicitarea autorității contractante pe bază de liste de verificare și vizează verificarea conformității cu dispozițiile legale aplicabile din punctul de vedere al regularității și calității, cu excepția contractelor sau acordurilor cu finanțare europeană pentru care controlul ex ante se asigură de către autoritățile de management”.

Până acum, am verificau conformitatea derulării procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţie, nu și documentația. Într-un răspuns dat presei cntrale, Ministerul Fondurilor Europene (MFE) spune că, prin această modificare, se crează „premisele pentru diminuarea corecțiilor financiare”.

„S-a optat pentru perfecționarea controlului după ce s-a constatat o insuficientă coordonare între controlul ex-ante și controlul ex-post, primul exercitat de ANAP, al doilea de Autoritățile de Management. (…) Modificările acestei OUG au survenit pentru a asigura o abordare unitară pe tot ciclul de viață al proiectelor finanțate din fonduri europene și pentru a preveni eventuale corecții financiare aplicate beneficiarilor. Pe termen lung, această decizie nu va afecta funcționarea sistemului, dimpotrivă”, spuneau oficialii din Ministerul Fondurilor Europene.

Cei care susțineau acestă măsură explicau că ANAP întârzia foarte mult cu eliberarea avizului conform și că astfel se va scurta perioada de derulare a unei licitații, lucru confirmat și de primarul orădean Ilie Bolojan care spune însă că era mai bună o așteptare de1-2 săptămâni decât un blocaj total, cum este în prezent.

MFE mai spune că măsura va duce la reducerea birocrației prin eliminarea unei verigi de control, corelarea între controlul ex-ante și ex-post și reducerea duratei și complexității controlului ex-post.

În ceea ce-l privește pe beneficar, MFE vede și aici numai avantaje: este familiarizat cu modul de lucru al AM, este sprijinit ex-ante de AM în inițierea achiziției, are asigurată o corelare mai bună a proiectului cu achiziția, se reduce durata și complexitatea controlului ex-post și apar premise pentru diminuarea corecțiilor financiare aplicate.

Toate acestea dau însă bine doar pe hârtie. În realitate, ordonanța lăcomiei lasă România, pentru cel puțin câteva săptămâni, fără proiecte europene. Exact ce mai lipsea, la un grad de absorbție a fondurilor europene de doar 26%, în 2018.

Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Crișana în cadrul proiectului „Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio. Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.