În data de 19 septembrie 1994, Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) a proclamat data de 16 septembrie drept Ziua Internaţională pentru Protecţia Stratului de Ozon. Începând din 1995, în fiecare an, la 16 septembrie, se celebrează Ziua Internaţională pentru Protecţia Stratului de Ozon. Această dată a fost desemnată de Adunarea Generală a ONU pentru a comemora semnarea Protocolului de la Montreal.

Celebrare acestei zile în lumea întreagă oferă oportunitatea atragerii atenţiei şi iniţierii de acţiuni la nivel global, regional şi naţional privind protecţia stratului de ozon. Anul acesta se împlinesc 21 de ani de la semnarea Protocolului de la Montreal privind substanţele care depreciază stratul de ozon. România a ratificat Protocolul de la Montreal, Convenţia de la Viena şi amendamentele ulterioare.
Prin semnarea Protocolul de la Montreal şi amendamentele ulterioare s-a demonstrat că prin efort comun se poate "salva" planeta de la dezastre ireversibile. A fost susţinută cercetarea ştiinţifică pentru cunoaşterea şi remedierea complexului fenomen distructiv în ansamblul său. Urmare a acestui protocol, savanţii din cele 191 de ţări semnatare au facut front comun pentru stoparea principalelor cauze ale destabilizării echilibrelor naturale din pătura atmosferică de ozon a planetei noastre.
Stratul de ozon (ozonul bun), care se găseşte în atmosferă la distanţă de 16-32 km de la suprafaţa pământului, joacă un rol crucial în protejarea vieţii la suprafaţa planetei împotriva radiaţiilor dăunătoare din spaţiul sideral, a razelor solare (razele ultraviolete-B din radiaţia solară, radiaţie foarte periculoasă pentru organisme). Degradarea stratului de ozon se datorează intervenţiei unui număr relativ mare de gaze nocive (provenite din activităţile antropice) ajunse în straturile superioare ale atmosferei. Reducerea stratului de ozon deasupra Europei, în unele zone, a fost şi de 7 % în ultimul deceniu.
Consecinţele deprecierii stratului de ozon: slăbirea sistemului imunitar, apariţia cancerului de piele, a cataractelor şi chiar orbire, arsuri ale zonelor expuse la soare, îmbătrânirea pielii etc.; acţionează asupra structurii ADN, ducând la modificări în ecosistemele acvatice şi terestre cu implicaţii majore în echilibrul trofic; modificări ale temperaturii atmosferice.
În România, efortul de scădere a emisiilor de gaze cu efect de seră şi, implicit, a producţiei şi consumului de ODS-uri (ozone depleting substances) este concretizat în două planuri naţionale de acţiune: Planul Naţional de Acţiune pentru Schimbări Climatice şi Programul Naţional de eliminare treptată a substanţelor care epuizeză stratul de ozon. România a făcut progrese în implementarea regimului juridic al ozonului, obţinând şi suport financiar pentru activităţile de eliminare a ODS-urilor prin identificarea a 23 de proiecte de investiţii în valoare totală de circa 5,2 milioane USD.