Apa - sursă a vieţii şi a dezvoltării civilizaţiei Direcţia Apelor Crişuri Oradea, a cărei activitate se derulează pe arealul a şase judeţe din partea de vest a ţării, a organizat, prin convocarea Comitetului de Bazin Crişuri, un simpozion dedicat Zilei Mondiale a Apei (care se sărbătoreşte în 22 martie), anul acesta deviza fiind "Apă şi Cultură". Manifestarea de ieri, găzduită de Camera de Comerţ şi Industrie Bihor, a reunit reprezentanţii Comitetului de Bazin Crişuri, cât şi invitaţi ai administraţiilor judeţene şi locale, ai organizaţiilor nonguvernamentale şi ai marilor utilizatori de apă. Din partea Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor a fost prezentă Anna Peter, care a transmis mesajul din partea Ministerului cu ocazia sărbătoririi Zilei Mondiale a Apei. Pe lângă evidenţierea rolului vital pe care îl are apa, implicit a rolului ei în evoluţia civilizaţiei, s-au făcut referiri la responsabilitatea şi obiectivele prin care să se asigure utilizarea durabilă a apei pe plan local, regional şi mondial. Într-un asemenea context, s-a insistat pe prezentarea planului de management al Districtului Hidrografic al Dunării, asupra problemelor generale de gospodărire a apelor din Bazinul Hidrografic Crişuri, pe rezultatele din Planul de management, cât şi asupra etapelor de realizare şi raportare ale Planului de management, cât şi asupra etapelor de realizare şi raportare ale Planului de management al Bazinului Hidrografic Crişuri, până în anul 2027. De reţinut, spre exemplu, că, în ceea ce priveşte poluarea apelor datorită comunităţilor umane, în Bazinul Hidrografic Crişuri 71% din populaţie nu este racordată la sisteme de canalizare, iar localităţile care nu deţin sisteme de colectare a apelor uzate constituie o sursă de poluare. De asemenea, staţiile de epurare din 10 aglomerări umane de peste 10.000 locuitori nu funcţionează corespunzător. Dacă e să ne referim doar la judeţul Bihor, există astfel de surse punctiforme de poluare menajeră la Aleşd, Beiuş, Marghita, Oradea, Salonta şi Ştei, iar infrastructura pentru colectarea, transportul şi eliminarea deşeurilor este slab dezvoltată. În acelaşi raport prezentat, ieri, la simpozion, se mai menţionează şi faptul că în Bazinul Hidrografic Crişuri există 11 captări de suprafaţă şi 111 captări de apă din resursele subterane care sunt supuse "presiunilor" datorate poluării difuze generată de activităţile agricole - utilizarea îngrăşămintelor chimice, nitraţii proveniţi din surse agricole. Totuşi, gradul de poluare este mult mai mic decât media din Bazinul Hidrografic al Dunării. Printre problemele de gospodărire a apelor s-au evidenţiat şi cele generate de activităţile economice, ca surse de poluare. Reliefarea unor asemenea aspecte reprezintă, totodată, obiective şi activităţi în derulare, pe etape, în planul de management în Bazinul Hidrografic Crişuri, astfel încât să se asigure starea bună a apelor de suprafaţă şi subterane, conformarea cu obiectivele pentru ariile protejate. Însă gospodărirea apelor şi asigurarea utilizării durabile a apei, a reducerii gradului de poluare reprezintă un efort concertat de la care nu trebuie să lipsească participarea publicului, conştientizarea acestuia asupra importanţei esenţiale pe care o are apa în existenţa omenirii.