*Creditele acordate populaţiei au reprezentat 7,24 % din Produsul Intern Brut, estimat de Banca Naţională ca fiind de 281,2 miliarde RON *Din totalul creditelor, 5,36 % au fost credite de consum, iar restul leasing auto şi credite imobiliar. *La sfârşitul anului 2005, 22.417 persoane nu-şi plătiseră ratele la bancă. În ultimii ani, apetitul cumpărăturilor în rate, care i-a cuprins pe românii dornici să-şi înnoiască echipamentele electrocasnice sau, mai ales, să-şi cumpere o maşină sau o casă, a crescut din ce în ce mai mult. La acest lucru a contribuit şi oferta magazinelor de a acorda facilităţi la vânzarea în rate "doar cu buletinul", în pofida riscului de a pierde banii odată cu ieşirea pe uşă a clientului. Nu puţine au fost cazurile când, ulterior, s-a constatat că la adresa de pe buletin figurează altă persoană, sau că la numărul de telefon răspunde altcineva. Ştim cu toţii că băncile s-au întrecut oferind variate tipuri atrăgătoare de împrumuturi - pentru casă, pentru bunuri de folosinţă îndelungată, pentru maşină etc. Ele, însă, au avut de confruntat situaţia de a nu putea întotdeauna să-şi recupereze banii de la datornici! Astfel, potrivit datelor statistice, la sfârşitul anului 2005, 22.417 persoane nu-şi plătiseră ratele la bancă, însumând datorii de 162 milioane RON (44 milioane euro), de două ori mai mult decât în decembrie 2004. Datele BNR indică, însă, doar situaţia celor care au făcut împrumuturi de peste 20.000 RON (echivalentul a circa 5.500 euro) şi care au acumulat întârzieri la plata ratelor de peste 30 de zile. Aceasta arată că dorinţa de a cumpăra depăşeşte posibilitatea reală de a face împrumuturi. Dar, pe de altă parte, numărul creditelor cu plata în rate a crescut cu 60 la sută în 2005 faţă de anul anterior, ceea ce explică determinarea băncilor de a continua aceste programe. BNR nu a putut rămâne indiferentă la aceste evoluţii, apreciind că este nevoie să se aplice norme care să limiteze riscul de credit pentru creditele destinate persoanelor fizice, astfel, la 29 august, intrând în vigoare Normele BNR 10/2005, Norme care au împărţit creditele în credite de consum şi credite imobiliare. Astfel, consumatorii au descoperit că noile reguli privind creditele destinate achiziţionării de bunuri impun, fie prezentarea de garanţii reale sau personale, fie plata unui avans de minimum 25 la sută din valoarea bunurilor. Dar nici creditarea în valută nu a rămas omisă, fiind instituite noi măsuri menite să descurajeze creditarea în valută prin creşterea rezervelor minime obligatorii ale băncilor comerciale ţinute în conturi la BNR aferente acestor credite. În plus, Normele BNR 11/2005 impun băncilor limitarea expunerii la credite în valută la maxim 300 % din fondurile proprii ale băncilor (pentru instituţiile de credit româneşti) sau la 300 % din capitalul iniţial al băncilor (pentru sucursalele din România ale instituţiilor de credit străine). De menţionat că amintitele măsuri ce au în vedere atât creditarea persoanelor fizice, cât şi a persoanelor juridice, au avut drept urmare înăsprirea condiţiilor de creditare în valută, fapt ce a condus la o fluctuaţie a acesteia. De aici - încurajarea creditelor în lei. Şi, pentru că, în opinia bancherilor, consumul este "motorul economiei", ei sunt decişi, cu orice risc, să continue politica de creditare. Pentru cei care apelează la credite, însă, riscul nu este deloc de neglijat... Doina ARONESCU-NEAGOE 3.600 c. *** Pâine vândută doar prin... casă de marcat Prin apariţia OUG nr. 12/2006 s-a introdus obligativitatea utilizării caselor de marcat electronice fiscale şi pentru vânzarea de pâine şi produse de panificaţie în magazine sau raioane specializate. Astfel, cu ocazia vânzării acestor produse, vânzătorii vor fi obligaţi să procedeze la înmânarea bonului fiscal către cumpărători. Până în prezent, nu a existat obligativitatea utilizării caselor de marcat şi a înmînării bonului fiscal în activitatea de vînzare a pâinii şi a produselor de panificaţie. Prin introducerea acestei obligativităţi oficilii consideră că s-au luat măsuri pe linia diminuării fenomenului de evaziune fiscală şi de neînregistrate în contabilitate a veniturilor obţinute din această activitate. Pentru nerespectarea prevederilor legale, agenţii economici riscă să fie sancţionaţi cu amenzi usturătoare, însă măsura complementară o reprezintă suspendarea activităţii şi confiscarea sumelor încasate fără respectarea prevederilor legale privind casele de marcat. Doina A. NEAGOE *** Românii, codaşii Europei la laptopuri În 2005, în România s-au vândut în medie circa 4 laptopuri la mia de locuitori, comparativ cu o medie de 8, respectiv 13 aparate la mia de locuitori comercializate în Rusia şi Ungaria. Acum, laptopurile deţin o cotă de piaţă de 16 la sută din vânzările totale de calculatoare, cu mult sub Europa Occidentală, acolo unde vânzările de laptopuri şi desktopuri sunt egale, cu o medie de 38 la sută, în timp ce în SUA, vânzările de laptopurile deţin o cotă mult mai mare din piaţă. Specialiştii din domeniu sunt însă optimişti, ei afirmînd că, în 2006, odată cu scăderea preţurilor, laptopurile vor deveni mai tentante pentru români. Doina A. NEAGOE Foto: *** Au fost importate 112 milioane de fire de flori Românii au început să fie mai sensibili la frumuseţea florilor, ceea ce a făcut să crească şi vânzările totale de plante de grădină şi interior. În 2005, în România s-au "consumat" 182 milioane de flori tăiate din toate sortimentele, cu 14 % mai multe decît în 2004, când cifra a ajuns la 164 de milioane de fire. "Necesarul intern de flori tăiate este asigurat în proporţie de 61 la sută din importuri şi doar restul din producţia internă", a precizat Paula Craioveanu, consilier în Ministerul Agriculturii, ădurilor şi Dezvoltării Rurale. Aşa se face că în 2005 au fost importate 112 milioane de fire de flori, în valoare totală de 14 milioane de euro, în timp ce în 2004 au fost aduse în ţară 96 de milioane de fire, în valoarea de 12,1 milioane euro. Florile provenite din import vin la preţuri situate între 0,062 euro/fir şi 0,10 euro/fir, adică între 2.232 lei şi 3.600 lei vechi. Ţările din care importăm sunt Olanda, Turcia, Italia, Ungaria şi Thailanda, trandafirii şi orhideele fiind soiurile care ocupă ponderea cea mai mare din totalul importurilor de flori. Doina A. NEAGOE *** În 2005, Veniturile bugetare au crescut cu peste 30 % Conform datelor centralizate de Direcţia de evaluare a veniturilor bugetului general consolidat, din cadrul Ministerului Finanţelor Publice (MFP), veniturile bugetare realizate în luna februarie 2006, au crescut cu 31 la sută faţă de perioada similară din 2005, cifrându-se la 6,8 miliarde lei. Încasările la bugetul de stat s-au cifrat la 4,44 miliarde lei, în creştere cu 42 la sută faţă de aceeaşi perioadă din 2005. În perioada analizată, cel mai mult au crescut veniturile din impozitul pe profit - cu 82,14 la sută (cifrându-se la 705 milioane RON), cele din TVA - 51,81 la sută (2,066 miliarde lei), impozitul pe venit - 38,45 la sută (646 milioane RON), din accize- 23,2 la sută (683 milioane lei) şi din taxe vamale- cu şase la sută (118 milioane lei). Încasările din impozitul pe salarii a scăzut cu 42 la sută, cifrându-se la doar 470.000 lei.