România ar putea fi afectată dacă adoptarea bugetului UE 2007-2013 ar fi mult întârziată, pentru că s-ar crea astfel un "mediu politic negativ pentru aderare" şi pentru că bugetele comunitare anterioare ar fi extrapolate, a declarat, joi, agenţiei MEDIAFAX, secretarul de stat în MIE, Leonard Orban. "În momentul de faţă, răspunsul la întrebarea dacă România este afectată de respingerea acordului bugetar este «nu», dar dacă adoptarea va fi mult întârziată, atunci «da», ţara noastră ar fi afectată", a spus Orban. Parlamentul European (PE) a respins, miercuri, cu o majoritate covârşitoare, acordul privind bugetul european pentru 2007-2013, încheiat în decembrie de şefii de stat şi de guvern din UE. Europarlamentarii au solicitat noi negocieri privind plafonul bugetar şi planurile de cheltuieli. Deputaţii europeni au criticat suma totală propusă, de 862 de miliarde de euro, convenită de Consiliul European în decembrie 2005, în comparaţie cu cele 975 de miliarde de euro, propuse de Parlament în luna iunie a aceluiaşi an. Leonard Orban a apreciat că există, totuşi, şanse de adoptare a bugetului UE în prima jumătate a anului 2006, poate chiar în primul trimestru. Dezbaterile pe această temă vor continua luni, 23 ianuarie, între preşedintele PE, Josep Borrell, şi omologii săi din Comisie şi Consiliu. CE urmează să prezinte o propunere pentru un nou acord interinstituţional la 1 februarie 2006. Deşi nu s-a stabilit o dată-limită pentru încheierea acestor negocieri, există o voinţă împărtăşită de a se ajunge la un acord în primăvara acestui an. Pentru ca bugetul Uniunii să fie adoptat este necesar un acord inter-instiuţional între Consiliul UE, Parlamentul European şi Comisia Europeană, a precizat Orban. Repsingerea acordului bugetar de către PE nu este, astfel, un lucru foarte pozitiv, a spus Orban. Conform acordului din decembrie, România urmează să primescă, în perioada 2010-2013, 18,3 miliarde euro din partea UE, la care se adaugă cele 10,8 miliarde euro deja aprobate pentru intervalul 2007-2009. Acordul presupune şi o creştere a plafonului de fonduri de coeziune alocate României, de la 3,66% la aproape 3,79% din cheltuieli, reprezentând - conform calculelor preliminare - un supliment financiar de circa 446 milioane euro. Pentru a beneficia de aceşti bani, România trebuie să elaboreze proiecte prin care să cheltuie anual 3,6 miliarde euro, în perioada 2007-2009, şi aproape 4,6 miliarde euro, în intervalul 2010-2013.