Guvernul a discutat, ieri, în primă lectură, proiectul de lege privind statutul magistraţilor şi proiectul legii privind organizarea judiciară. Promovarea acestor acte normative va asigura atât formarea unui corp de magistraţi de carieră, alcătuit din judecători şi procurori care să beneficieze de o independenţă reală, în vederea asigurării eficienţei actului de justiţie şi a creşterii responsabilizării acestora în exercitarea funcţiei pe care o deţin cât şi specializarea instanţelor, colegialitatea completelor, şi implicarea magistraţilor la luarea deciziilor care privesc organizarea şi funcţionarea instanţelor şi parchetelor. MAGISTRAŢII NU VOR MAI FI NĂŞIŢI DE MINISTRU Proiectul de lege privind statutul magistraţilor consacră principiile independenţei şi inamovibilităţii judecătorilor, ale stabilităţii procurorilor şi egalitatea cetăţenilor în faţa organelor judiciare. Prevederile proiectului asigură transparenţa procedurilor de selecţie, promovare, numire în funcţii de conducere şi evaluare profesională a magistraţilor. Astfel, recrutarea şi formarea iniţială a magistraţilor se realizează prin Institutul Naţional al Magistraturii. Data, locul, modul de desfăşurare a examenului de admitere, precum şi numărul de locuri scoase la concurs se publică în Monitorul Oficial şi într-un ziar de mare tiraj, cu cel puţin 60 zile înainte de desfăşurare. Stagiul este de doi ani, iar judecătorii stagiari au dreptul să facă parte din completul de judecată numai alături de un judecător inamovibil. Este stabilită, de asemenea, creşterea rolului Consiliului Superior al Magistraturii, care va avea exclusivitatea în luarea deciziilor privind cariera magistraţilor, răspunderea disciplinară a acestora, apărarea împotriva actelor care le afectează independenţa şi imparţialitatea. Magistraţii sunt numiţi de preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, fiind eliminate atribuţiile ministrului justiţiei în acest domeniu. Promovarea magistraţilor se va face pe baza unui examen organizat anual de Institutul Naţional al Magistraturii, cu consultarea Consiliului Naţional al Magistraturii şi a ministrului justiţiei. Evidenţa posturilor vacante va fi permanent disponibilă tuturor magistraţilor. ROBA APĂRĂ DE VREME REA ŞI VREMURI TULBURI Proiectul de lege instituie dreptul magistraţilor de a fi apăraţi împotriva oricăror presiuni, influenţe sau ameninţări care le pot afecta independenţa şi imparţialitatea. Magistratul care consideră că independenţa şi imparţialitatea sa sunt afectate în orice mod, prin acte de imixtiune în activitatea judiciară sau de influenţare a evoluţiei sale profesionale se poate adresa Consiliului Superior al Magistraturii. Măsurile speciale de protecţie împotriva ameninţărilor, violenţelor sau altor fapte, care îi pun în pericol pe magistraţi, bunurile sau familiile acestora sunt stabilite prin Hotărîre de Guvern, la propunerea Ministerului de Interne şi a Ministerului Justiţiei. În vederea asigurării unei comunicări între justiţie şi societatea civilă, a fost prevăzută posibilitatea oricărei persoane de a reclama Consiliului Superior al Magistraturii încălcarea obligaţiilor profesionale sau conduita necorespunzătoare a unui magistrat, direct sau prin conducătorii de instanţe şi parchete. Proiectul de Lege intră în vigoare la 3 luni de la publicarea în Monitorul Oficial. INSTANŢE SPECIALIZATE ŞI MAI BINE ARONDATE Proiectul legii privind organizarea judiciară urmăreşte specializarea instanţelor, colegialitatea completelor, necesitatea participării magistraţilor la luarea deciziilor care privesc organizarea şi funcţionarea instanţelor şi parchetelor (textul conţine dispoziţii referitoare la organizarea şi funcţionarea internă a instanţelor şi parchetelor, conducerea şi administrarea acestora, dispoziţii privind personalul auxiliar de specialitate, bugetele instanţelor şi parchetelor). Actul normativ vizează realizarea componentelor reformei justiţiei în România, prin reorganizarea instituţională în vederea accentuării integrării Justiţiei ca serviciu public în societate. Reforma instituţională a sistemului judiciar este impusă de necesitatea asigurării funcţionării eficiente în plan intern, dar şi cooperarea cu instituţii din afara României şi cu sistemele judiciare din Uniunea Europeană. Măsurile cele mai importante cuprinse în textul proiectului se referă la înfiinţarea treptată (în funcţie de necesităţi şi resurse financiare şi umane) a instanţelor specializate pentru minori şi familie, instanţelor comerciale, administrativ-fiscale, şi pentru soluţionarea conflictelor de muncă. De asemenea, este reintrodus principiul colegialităţii pentru soluţionarea cazurilor în primă instanţă, în scopul garantării imparţialităţii şi asigurării controlului reciproc între judecători. În acelaşi timp, se realizează o realocare a resurselor umane şi financiare la instanţele de judecată, raportată la numărul de localităţi, populaţia arondată şi numărul de cauze, prin desfiinţarea judecătoriilor cu un volum mai mic de cauze, măsura determinată şi de reînfiinţarea completelor colegiale.