Creşterea veniturilor bugetare în PIB, gestionare fiscală mai prudentă FMI recomandă autorităţilor române o gestionare fiscală mai prudentă, concomitent cu majorarea ponderii veniturilor bugetare în PIB şi o politică salarială strictă, a declarat, marţi, negociatorul şef al instituţiei financiare în relaţia cu România, Emmanuel van der Mensbrugghe. Oficialul FMI a evidenţiat nevoia unei majorări semnificative a ponderii deţinute de veniturile bugetare în PIB, sugerând că în actuala formă de fiscalitate, cu aplicarea cotei unice, ar fi oportună eliminarea excepţiilor de la impozitare. Mensbrugghe recomandă autorităţilor să facă paşii necesari astfel încât Parlamentul să aprobe noul Cod fiscal înainte de sfârşitul lunii iunie, pentru ca la 1 ianuarie 2007, dată la care România va intra în Uniunea Europeană, să fie deja aplicabile regulile fiscale care să asigure venituri comparabile cu cele din zona europeană. Negociatorul şef al FMI apreciază că un nivel al veniturilor bugetare de 30% din PIB, cel mult 31% din PIB, cât are România, este insuficient pentru a intra "în rândul ţărilor europene", unde minimul încasărilor la buget reprezintă 35% din PIB. Fără o îmbunătăţire a ponderii veniturilor bugetare în PIB, România va avea mari probleme în utilizarea fondurilor structurale care vor veni în anii următori de la Uniunea Europeană, a opinat reprezentantul FMI. Totodată, Mensbrugghe a justificat poziţia FMI din întâlnirile precedente, când a solicitat majorarea taxei pe valoarea adăugată. El susţine că în noua realitate economică, dominată de o volatilitate ridicată a pieţei muncii şi capitalurilor, impozitarea acestora aduce rezultate incerte. Tot la capitolul fiscalitate, reprezentantul FMI a criticat modul în care se realizează chelutielile publice, cu vârfuri de plată la sfârşitul anului financiar. "Am recomandat o gestionare fiscală mai conştientă, mai prudentă, pe tot parcursul anului. Guvernul a cheltuit foarte mult în decembrie. Am prefera să cheltuiască mai judicios de-a lungul întregului an", a afirmat Mensbrugghe. El a explicat că această formă de execuţie bugatară poate avea efecte negative din două puncte de vedere. Astfel, pe lângă presiunea asupra preţurilor şi balanţei externe, ca urmare a unor cheltuieli publice foarte mari pe termen scurt, agenţii economici care nu încasează plata facturilor de la stat au tendinţa să acopere aceste pierderi temporare prin majorarea preţurilor. În privinţa politicii salariale, oficialul FMI critică majorările succesive pe parcursul aceluiaşi an, considerând că o singură indexare a salariilor bugetare ar fi mult mai benefică. În opinia lui, creşterile salariale anunţate pentru acest an depăşesc sporul de productivitate preconizat în aceeaşi perioadă. Totuşi, Mensbrugghe apreciază decizia Guvernului de a îngheţa unele poziţii din schema administraţiei şi s-a arătat de acord cu suplimentările de personal necesare pentru a răspunde necesităţilor privind aderarea la UE.