Plafonul de îndatorare publică externă a României pentru 2007 a fost stabilit la 4,4 miliarde euro, iar pentru nivelul de îndatorare publică internă a fost stabilită o limită maximă de 19 miliarde lei. Plafonul de îndatorare publică internă a fost determinat prin cumularea sumelor aferente refinanţării titlurilor de stat (1,2 miliarde lei), finanţării deficitului bugetului general consolidat din surse interne (6,7 miliarde lei), acordării de garanţii de stat pentru împrumuturi interne contractate de agenţi economici (1,1 miliarde lei), garanţiilor de stat pentru împrumuturile bancare necesare proiectelor UE contractate de autorităţi locale (50 milioane lei), împrumuturilor interne contractate direct sau garantate de autorităţi locale (5 miliarde lei) şi altor necesităţi de finanţare în limita sumei de 4,7 miliarde lei, conform unei ordonanţe aprobată, de Guvern. Plafonul de îndatorare publică, definit prin Legea 313/2004 privind datoria publică, reprezintă totalitatea obligaţiilor financiare - împrumuturi interne şi externe - care pot fi contractate şi garantate de administraţia centrală şi locală pe o perioadă de un an. Plafonul cuprinde limitele maxime de îndatorare publică internă şi externă. Pentru 2006 a fost aprobat un plafon de îndatorare publică internă în sumă de 9,6 miliarde lei care, până la 31 decembrie 2006, a fost acoperit cu împrumuturi în proporţie de 24,4%. Plafonul de îndatorare publică externă aprobat pentru 2006 a fost de 4,3 miliarde euro, acoperit până la finele anului cu credite externe în proporţie de 58,2%. La 31 decembrie 2006, valoarea împrumuturilor externe pe termen mediu sau lung contractate şi/sau garantate de stat a fost de 20,8 miliarde euro.