Potrivit unei Ordonanţe de Urgenţă pentru modificarea Legii societăţilor comerciale, remuneraţia primită de directori pe baza contractului de mandat va fi asimilată salariului, având acelaşi regim fiscal în ceea ce priveşte impozitul şi contribuţiile sociale. Remuneraţia directorilor obţinută în temeiul contractului de mandat este asimilată salariului, din punctul de vedere al obligaţiilor decurgând pentru director şi societatea comercială din legislaţia privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, inclusiv dreptul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, legislaţia privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, precum şi din legislaţia privind asigurările de sănătate. Proiectul aduce completări şi clarificări legate de faptul că remuneraţia încasată de directori are, din punct de vedere al tratamentului fiscal şi al drepturilor de asigurări sociale, regimul unui venit salarial. Pe de altă parte, asociatul unic poate avea calitatea de salariat al societăţii cu răspundere limitată al cărui asociat unic este, ordonanţa eliminând excepţia din legea în vigoare care stabileşte că dacă asociatul unic are calitatea de administrator unic sau de membru al consiliului de administraţie, nu poate fi salariat. O altă modificare adusă legii este legată de administratorul independent, Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA) urmând să fie cea care decide dacă un administrator se află într-o situaţie care i-ar putea „afecta obiectivitatea". Conform ordonanţei, un administrator poate fi considerat independent doar dacă nu are relaţii de afaceri, de familie sau de altă natură cu societatea, cu acţionarii ei semnificativi sau cu organele de conducere, care i-ar putea afecta obiectivitatea. La desemnarea administratorului independent, AGA poate avea în vedere mai multe criterii eliminatorii, respectiv dacă persoana respectivă este director sau a fost salariat al societăţii sau al unei firme controlate de către aceasta, ori a avut un astfel de raport de muncă în ultimii 5 ani, dacă primeşte sau a primit de la companie ori de la o societate controlată de aceasta o remuneraţie suplimentară sau alte avantaje, altele decât cele corespunzînd calităţii sale de administrator neexecutiv. De asemenea, administratorul, membrii directoratului şi ai Consiliului de Supraveghere trebuie să aibă asigurare pentru răspundere profesională, prevedere considerată de reprezentanţii Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România neclară, costisitoare şi necorelată cu actualul Cod fiscal. O altă modificare precizează că societăţile pe acţiuni pot să opteze pentru un sistem dualist de administrare, cu separarea atribuţiilor executive şi a celor de supraveghere, sau pentru un sistem de conducere unitar, cu administratori. Totodată, desfăşurarea AGA este posibilă cu mai puţini membri decât în trecut. Potrivit noii legi, în cazul unui sistem de conducere unitar, administratorii sunt numiţi, la fel ca şi până acum, de către AGA, cu excepţia primilor administratori, desemnaţi prin actul constitutiv. Membrii directoratului companiilor, alături de administratorii acestora, vor fi solidar răspunzători pentru exactitatea informaţiilor din prospectul de emisiune publicat de companii în cazul majorării capitalului social prin ofertă publică de acţiuni. O altă precizare se referă la faptul că acţionarii care-şi vând acţiunile prin ofertă publică „vor proceda conform legislaţiei pieţei de capital". În fine, potrivit noilor modificări aduse Legii societăţilor comerciale, persoanele condamnate pentru infracţiuni prevăzute de Legea pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor nu vor putea fi fondatori de companii. De asemenea, persoanele condamnate pentru infracţiuni prevăzute de Legea privind procedura insolvenţei, nu pot fi membri fondatori ai unei companii.