Discuţiile cu FMI privind nivelul deficitului bugetar pentru acest an s-au restrâns la 0,7 - 0,75% din PIB, cifra exactă urmând să fie stabilită la mijlocul lui iunie, când va sosi la Bucureşti o delegaţie a instituţiei financiare, a declarat agenţiei MEDIAFAX, la Belgrad, ministrul Finanţelor, Ionuţ Popescu. Potrivit ministrului, rectificarea bugetară va fi aprobată, cel mai probabil, după vizita experţilor FMI, adică spre sfârşitul lunii iunie. Chiar dacă apreciază solicitările FMI ca fiind uneori prea stricte, Popescu s-a declarat de acord cu o politică fiscală prudentă, având ca obiectiv principal susţinerea dezinflaţiei. "La drept vorbind, dacă nu era FMI, România ar fi avut multe derapaje în ultimii 15 ani. Poate că cei de la FMI sunt prea prudenţi, dar prudenţa trebuie să ne caracterizeze în continuare", a spus Popescu. În prezent, proiecţiile pentru rectificare au în vedere o creştere a PIB de 5,8% şi un curs mediu de schimb de 37.500 lei/euro. Solicitat să explice acest curs în contextul sentimentului general de apreciere a leului, Popescu a răspuns că orice nivel ar fi fost interpretat ca semnal. Atât ministrul de resort, cât şi secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Dragoş Neacşu au anunţat că încearcă să obţină acordul FMI pentru înregistrarea veniturilor din privatizare într-un fond special destinat programelor de restructurare. Astfel, cheltuielile din sumele intrate din procesul de privatizare nu ar mai contribui la creşterea deficitului bugetar. Ionuţ Popescu s-a arătat încrezător că va convinge experţii FMI să ia în calcul un nivel mai ridicat al veniturilor bugetare faţă de previziunile iniţiale ale instituţiei internaţionale. El a arătat că, după primele trei luni ale anului, a fost consemnat un excedent al bugetului consolidat de 0,13% din PIB, iar încasările au continuat să se plaseze peste aşteptări şi în luna aprilie. În aprilie, prima lună în care firmele au plătit un impozit pe profit de 16%, veniturile pe această categorie arată o scădere, dar se plasează peste nivelul determinat exclusiv de reducerea cotei de impozitare. În ceea ce priveşte pagubele produse de inundaţii, Popescu a afirmat că evaluările nu au fost încă finalizate. În cazul în care sumele depăşesc 0,6% din PIB, despăgubirile ar putea fi suportate în proporţie de aproximativ 40 - 50% din Fondul Solidaritatea al Uniunii Europene. Ministrul Finanţelor a participat la Belgrad la reuniunea anuală a Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare.