România ocupă locul 55 în rândul celor şaizeci de state şi zone geografice naţionale incluse în Anuarul Competitivităţii Mondiale, clasându-se înaintea Mexicului, Poloniei, Argentinei, Indoneziei şi Venezuelei, poziţia din acest an consemnând o scădere cu o treaptă faţă de ediţia din 2004. Realizat de Centrul pentru Competitivitate Mondială al Institutului pentru Managementul Dezvoltării (IMD) din Elveţia, anuarul are la bază 314 criterii de competitivitate. Aceste criterii iau în calcul patru elemente, respectiv performanţa economică, eficienţa economică, eficienţa guvernamentală şi infrastructura. Potrivit studiului realizat de IMD, dat publicităţii de Institutul Român de Cercetări Economico-Sociale şi Sondaje (IRECSON), România se plasează după o serie de ţări din proximitatea geografică, precum Estonia - poziţionată pe locul 26, Cehia - locul 36, Ungaria - poziţia 37, Slovacia - 40 sau Turcia - 48. Faţă de anii precedenţi, criteriile luate în calcul de instituţia elveţiană plasează România pe o poziţie inferioară. Astfel, în 2003 România ocupa locul 51, iar în 2004 poziţia 54 din 60 ale clasamentului. "Trebuie precizat că evoluţia descrescătoare în privinţa poziţiei ocupate de România nu semnifică, în mod obligatoriu, o tendinţă negativă din punct de vedere al performanţelor obţinute pe plan intern, ci faptul că, deşi s-au înregistrat creşteri economice an de an, creşterile înregistrate de alte ţări, prin comparaţie, au fost mai mari şi relativ mai omogen distribuite pe plaja criteriilor considerate", se precizează în comunicatul transmis de IRECSON. Pentru o mai bună edificare în privinţa evoluţiei, respectiv a poziţiilor ocupate, anuarul prezintă - individualizat pe fiecare ţară - câte 20 de factori favorizanţi, respectiv defavorizanţi sub aspectul competitivităţii. Printre factorii consideraţi favorizanţi anuarul prezintă în cazul României investiţiile străine directe care au înregistrat în acest an o creştere brută de 46,5% faţă de anul trecut, creşterea Produsului Intern Brut pe cap de locuitor cu 8,59%, stabilitatea ratei de schimb - modificarea parităţii din moneda naţională în SDR 2004/2002 cu 0,01%. De asemenea, favorabile sunt considerate indicele costului vieţii, respectiv indicele unui cost de produse şi servicii în oraşele principale exclusiv cheltuielile pentru locuinţă. Acest indice se ridică în România la 60,1%, etalonul de 100% fiind înregistrat în cazul New York-ului. Alţi factori favorizanţi pentru avansul competitivităţii în România sunt nivelul datoriei publice interne - 0,15% din PIB, creşterea în termeni reali a PIB - 8,3% şi exportul de bunuri - majorare reală de peste 33%. În schimb, inflaţia, nivelul productivităţii, lipsa tehnologiei moderne, subvenţiile, controlul preţurilor şi disfuncţionalităţile de natură financiar-monetară au acţionat negativ, anihilând influenţa factorilor pozitivi. În fruntea ierarhiei se află Statele Unite ale Americii, Hong Kong, Singapore şi Islanda, în rândul primelor 24 de ţări clasate fiind consemnate salturi spectaculoase faţă de anul trecut. Hong Kong, de exemplu, a sărit de pe locul 6, în 2004, pe locul 2 în 2005, Elveţia de pe locul 14 pe locul 6, iar Chile de pe locul 26 pe locul 19, reuşind să acceadă, în 2005, în topul celor 24 de ţări bine cotate din punct de vedere al competitivităţii. Prin contrast, sunt de menţionat şi situaţii inverse, care relevă regrese, cum este cazul Australiei - care de pe locul 4, în 2004, a căzut pe locul 9, în 2005, pierzând 5 poziţii, Suedia - de pe locul 11 pe locul 14, Austria - de pe 13 pe 17. Şi mai semnificative sunt, însă, mişcările în cadrul ierarhizării a unor ţări care nu şi-au mai găsit loc în topul celor 24. Este cazul Malayeziei - care a căzut de pe poziţia 16, ocupată în 2004, pe locul 28, şi China - de pe 24 pe locul 31. Surprinde, de asemenea, poziţia Franţei, care ocupă doar locul 30, ca şi în 2004, şi Italia, care este plasată pe una din ultimele poziţii - 51 în 2004 şi 53 în 2005. IMD este o fundaţie independentă non-profit, cu sediul în Laussane, Elveţia. Anuarul se publică începând cu 1989 şi utilizează informaţiile care provin, o parte, din surse naţionale, regionale şi internaţionale, iar o altă parte din Sondajul anual de opinie WCY, realizat în comunitatea de afaceri.