România va putea intra în zona euro abia după ce o autostradă va trece Munţii Carpaţi, pentru a permite şi dezvoltarea altor zone; creşterea economică nu depinde de inflaţie, ci de crearea locurilor de muncă; teoriile din cărţi nu mai sunt valabile, trebuie să ne adaptăm din mers; banii au randamente  din ce în ce mai mici, aveţi mare grijă cum îi utilizaţi.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a reluat tema autostrăzii care să treacă munţii întrebat de ce creşterea economică din ultimii ani nu se regăseşte în buzunarele românilor şi de ce cresc discrepanţele regionale, care duc, practic, la două Românii, cu realităţi diferite. "Când cineva studiază eonomia are producerea venitului şi distribuţia. Faptul că România are distribuţia mai mult sau mai puţin polarizată, că România se dezvoltă polarizat, în câteva enclave, mai ales în zone în care sunt investiţii străine directe, Bucureşti, Constanţa, Craiova, Piteşti, câteva zone din Transilvania, ţine de altceva decât de un indice agregat care este legat de creşterea economică. Creşterea economică este evidentă şi n-o vedem într-o singură cifră, avem creştere de producţie industrială, 8-10% creştere de exporturi, dublarea exporturilor în câţiva ani. În aceste cifre vă asigur că n-ai cum să minţi, că nu e vorba doar de statistica noastră, e vorba de statistica celuilalt. Deci, când tu exporţi, celălalt importă. Dar că este vorba despre un alt tip de creştere economică faţă de ceea ce eram noi obişnuţi, sau cel puţin generaţia mea, echilibrată, repartizată raţional pe întreg teritoriul ţării, este altceva"", a explicat Isărescu. Oficialul BNR a arătat că, personal, este foarte preocupat de această problemă, precizând că a mai spus că intrarea în zona euro nu o vede în condiţiile unei Românii foarte enclavizate economic. "M-a întrebat cineva când văd România în zona euro şi i-am spus: când va trece prima autostradă Carpaţii, cam atunci. N-ai cum să dezvolţi alte zone dacă treci pe serpentine prin Carpaţi, asta aşa ca să vorbim puţin metaforic", a spus Isărescu. Guvernatorul BNR susţine nu doar că se pot schimba lucrurile repede, dar chiar este necesară o asemenea abordare pentru a putea adera la euro, întrucât zone întregi din ţară nu ar putea face faţă altfel unui asemenea proces. "Eu aş vrea să schimbăm destul de repede, pentru că o să revin pe gluma aceea, trebuie să intre în zona euro şi cei de la Las Fierbinţi, nu? Vă daţi seama că lumea nu se schimbă uşor, se schimbă mai greu. Bucureştiul poate să intre în zona euro...  2 milioane, cam atât are populaţia şi o ţară baltică. Numai că nu poţi să-l desprinzi. Se agaţă cei de la Las Fierbinţi de noi şi-l trag în jos", a afirmat guvernatorul BNR. Creşterea economică nu depinde de inflaţie, ci de creşterea locurilor de muncă, de stimularea inovaţiei şi a managementului performant, a explicat Isărescu. „BNR şi-a făcut treaba, dar e nevoie de mult mai mult. Să creştem numărul locurilor de muncă, să stimulăm managementul performant (a se vedea eşecul proiectului management privat la stat), să stimulăm munca şi inovaţia. Stimularea muncii se poate face şi prin canalul reducerii taxării ei (scăderea CAS la angajator), şi prin reformarea pieţei muncii (despre care guvernatorul a spus că se observă o redresare lentă). "Teoriile care le învăţăm din cărţi nu mai sunt valabile. Trebuie să te adaptezi din mers noilor situaţii. Cine s-ar fi gândit că într-o ţară care are la graniţă conflicte deschise vor fi intrări masive de capitaluri? Şi eu am învăţat în şcoala că aceste zone sunt ocolite de investitori. Ei bine, practica ne-a arătat că ne-am confruntat cu intrări de capital, cu o creştere netă a rezervei BNR şi cu o  apreciere a leului! Sigur, o parte din bani intră, stau puţin şi pleacă. Alţii rămân. Dar trebuie gestionaţi toţi", a mai adăugat guvernatorul. Banii au randamente din ce în ce mai mici, aveţi mare grijă cum îi utilizaţi! "Discutăm de dobânzi real negative în lume şi asta la nivel nominal. Devine o problemă plasamentul banilor pentru a obţine un randament bun. Pe acest fond, nu e de mirare că şi băncile comerciale reduc dobânzile la depozite. Avem un exces masiv de lichiditate pe piaţa internă", a subliniat Isărescu.