Reprezentanţii mediului de afaceri au identificat, în urma dezbaterii publice din 10 iunie, un număr de 47 de articole din Codul Muncii pentru care sunt necesare modificări sau precizări, a declarat, miercuri, Maria Grapini, preşedintele Comisiei de iniţiere a audierii publice. "Au fost contestate, în principal, acele prevederi prin care statul intervine în relaţia patron angajat, în ceea ce priveşte angajarea, concedierea şi alte câteva aspecte. De asemenea, s-a pus accent pe articolele care sporesc birocraţia, inclusiv costurile firmelor", a explicat Grapini. În urma audierii, comisia de experţi consideră că noul Cod al Muncii plasează în mod exagerat angajatul în postura de victimă, în timp ce angajatorul este tratat ca un "exploatator fără scrupule". "Codul Municii este caracterizat de un protecţionism exagerat în măsura în care productivitatea muncii în România este de zece ori mai mică decât în ţările din Uniunea Europeană", a spus Grapini. Preşedintele Comisiei de muncă şi protecţie socială din Camera Deputaţilor, Smaranda Dobrescu, consideră că legiuitorul a conştientizat imperfecţiunea actului normativ, dar este nevoie de o perioadă de aproximativ şase luni de aplicare pentru a înţelege mai bine ce trebuie modificat. Propunerile de modificare vizează prevederile privind concedierile colective, precum şi obligativitatea ca patronul să îi prezinte angajatului dacă există alte posturi corespunzătoare pregătirii sale. În acest sens, experţii consideră că este necesară cel puţin o precizare privind perioada de timp în care angajatorul este obligat să nu dea curs concedierii. De asemenea, reprezentanţii mediului de afaceri susţin că limita privind orele suplimentare nu trebuie analizată săptămânal, ci la nivel anual, întrucât o serie de firme au caracter sezonier şi ar fi obligate să-şi limiteze activitatea. Prin această reglementare sunt afectate, în primul rând, societăţile care activează în domeniul turismului. Procedura concedierii colective este considerată mult prea greoaie, având în vedere notificările către sindicat şi perioada care se scurge până când firma poate să-şi reducă din costuri. În opinia patronatului, la modul de constituire a fondului de salarii trebuie să fie aduse unele precizări pentru a nu aduce costuri suplimentare pentru firmă. Smaranda Dobrescu susţine că trebuie menţinută reglementarea cu privire la numărul maxim de trei angajaţi care pot intra în perioadă de probă pentru un singur post. "Cred că limita se impune pentru a evita ocuparea unui loc de muncă numai cu persoane în perioada de probă. De altfel, se încurajează firmele să dea o mai mare importanţă departamentului de resurse umane şi o responsabilitate în procesul de selecţie a personalului", a conchis Dobrescu.