Statul român a pus în aplicare o strategie de dezvoltare economică, pentru crearea de noi locuri de muncă şi reducerea şomajului în zonele defavorizate care, din păcate, de-a lungul timpului, a fost modificată de mai multe ori. Această instabilitate legislativă şi-a pus amprenta asupra activităţii agenţilor economici din aceste zone. După ce investitorilor li s-a promis "marea cu sarea", treptat, unele facilităţi au fost eliminate. Una-n doscă, alta-n ploscă Astfel, Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului (OUG) nr. 24/1998, privind regimul zonelor defavorizate, a fost modificată prin O.U.G. nr. 75/2000 privind Normele de aplicare (aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 525/1999). Acestea, la rândul lor, au fost abrogate de Normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 728/2001 (norme care au fost modificate prin H.G. nr.1028/2001, hotărâre aplicată pentru producţia de produse alimentare prin O.M.F. nr.2182/2001). În acest sens, s-au mai adus modificări prin Legea nr.345/2002 privind taxa pe valoarea adăugată şi prin Legea nr.414/2002 privind impozitul pe profit, care a abrogat prevederile art.6 alin.1 lit.c din OUG 24/1998. Pentru investiţiile realizate în zonele defavorizate, societăţilor comerciale li se acordă, în prezent, din ce în ce mai puţine facilităţi, declarate ca atare prin Hotărîre de Guvern pentru o perioadă bine determinată. Aceste investiţii trebuie să fie realizate de persoane juridice române cu capital majoritar privat, ce au sediul şi îşi desfăşoară activitatea în zona defavorizată. Aceste firme trebuie să aibă cel puţin 10 angajaţi cu contracte individuale de muncă pe perioadă nedeterminată, dintre care cel puţin 5 să provină din forţa de muncă neocupată din zona defavorizată. De facilităţi nu beneficiază decât firmele care au obţinut un certificat de investitor eliberat de Agenţia de Dezvoltare Regională la care este arondată zona defavorizată respectivă. Nu ştie stânga ce face dreapta Una dintre importantele facilităţi acordate viza suspendarea plăţii taxei pe valoarea adăugată la organele vamale până la punerea în funcţiune a investiţiei, dar nu mai mult de 12 luni de la data începerii investiţiei pentru: maşinile industriale, utilajele tehnologice, instalaţiile, echipamentele, aparatele de măsură şi control, automatizări, mijloace de transport destinate realizării de activităţi productive, care au fost produse cu cel mult un an înainte de intrarea lor în ţară şi nu au fost niciodată utilizate (prevedere introdusă prin dispoziţiile art.29 din Legea nr.345/2002). Cu toate acestea, prin dispoziţiile Legii nr.345/2002, a fost eliminată facilitatea scutirii de la plata taxelor vamale şi a taxei pe valoarea adăugată pentru maşinile, utilajele, instalaţiile, echipamentele, mijloacele de transport, alte bunuri amortizabile, care se importă în vederea efectuării de investiţii în zonă, precum şi a scutirii de la plata taxei pe valoarea adăugată pentru maşinile, utilajele, instalaţiile echipamentele, mijloacele de transport, alte bunuri amortizabile, produse în ţară, în vederea efectuării şi derulării de investiţii în zonă. Aici trebuie reamintit faptul că, începând cu data de 1 ianuarie 2002, conform Legii nr.16/1993, au fost eliminate taxele vamale pentru produsele importate din Statele Comunităţii Economice Europene. Colac peste pupăză, scutirea de la plata impozitului pe profit pe durata de existenţă a zonei defavorizate pentru profitul obţinut din desfăşurarea de activităţi în zona defavorizată şi în domeniile de interes prevăzute de hotărîrea de guvern de înfiinţare a zonei defavorizate în cazul în care sunt respectate condiţiile prevăzute de a H.G. 728/2001 a fost eliminată de prevederile art. 36 (1) lit.d din Legea nr.414/2002 privind impozitul pe profit.