Moneda naţională încheie primul an, după 1989, cu apreciere în termeni reali în raport de principalele monede de referinţă, euro şi dolar, evoluţie permisă în primă etapă de schimbarea poziţiei BNR pe piaţa valutară şi mai apoi de noul pas în liberalizarea contului de capital. Leul, în câştig faţă de euro şi dolar Indiferent de evoluţia din ultimele trei zile ale acestui an, cursul mediu al monedei europene se va situa sub 3,6500 lei. Acest nivel indică un câştig net al monedei naţionale faţă de euro de aproximativ 10%, la care adăugând inflaţia medie estimată la 9% rezultă o apreciere reală în 2005 de cel puţin 19,9%. Tot pe valori medii, dolarul a coborât anul acesta la 29.000 lei vechi, reprezentând o pierdere nominală faţă de 2004 de 9,37%. În consecinţă, leul a avansat şi faţă de moneda americană cu aproximativ 19%. COnvulsii şi redresări Începutul anului a fost marcat de o volatilitate ridicată a cursului de schimb, consecinţă a relaxării regimului de folotare controlată anunţată în luna noiembrie a anului trecut. Schimbarea atitudinii BNR a coincis şi a fost strâns legată de liberalizarea accesului nerezidenţilor la depozitele în lei. Randamentele mari oferite de moneda naţională au făcut foarte atractive plasamentele în România, ceea ce a pus presiune pe cursul de schimb. Concomitent cu iniţierea unui regim de curs mai flexibil, BNR a continuat să reducă dobânda de intervenţie, într-un ritm mai accelarat decât în 2004. Minimul primului semestru a fost atins după o lună şi jumătate de la începutul anului, cursul de referinţă din 14 februarie plasându-se la 35.515 lei vechi/euro. A doua zi, cotaţiile băncilor indicau un nivel de 34.700 lei vechi pentru un euro, adică mai jos cu 12,5% faţă de 1 ianuarie. La acel moment, banca centrală a intervenit în forţă şi vizibil ridicând cursul euro în două zile cu aproximativ 4.000 de unităţi ROL. După această intervenţie a urmat o perioadă lungă de relativ calm, cu un curs puţin peste 36.000 lei vechi/euro, inflexibil chiar şi după anunţul oficial din 11 aprilie privind accesul străinilor la depozitele în lei. Acestă aparentă acalmie a fost întreţinută de cumpărări constante, dar de mică amploare, ale BNR pe piaţa valutară. Concomitent, banca centrală a accelerat pasul de scădere a dobânzilor, care în aprilie coborâseră sub 10%. În 2005, BNR a procedat la tăieri succesive ale ratei dobânzii de politică monetară, cumulând zece puncte, până la 7,5%. După denominarea monedei naţionale, piaţa valutară s-a confruntat cu un val important de intrări de capital extern. Într-o perioadă în care volumele tranzacţionate în anii precedenţi erau nesemnificative, piaţa românească a fost inundată de capitaluri care au stricat vacanţele dealerilor. Septembrie - o nouă schimbare în strategia BNR Euro a intrat pe un nou palier de cădere şi a atins un minim de 3,4022 lei, la începutul lunii septembrie. A fost al doilea moment al unei intervenţii importante din partea BNR, care a anunţat o schimbare de stretegie în politica de sterilizare. Banca centrală a precizat că va atrage doar o parte din excesul de lichiditate din sistemul bancar, arătându-se hotărâtă să rişte obiectivul de inflaţie pentru a evita intrări tot mai mari de capital speculativ. Imediat după această decizie, dobânzile la lei s-au prăbuşit până la niveluri real negative. Începând din septembrie, cursul de schimb a avut oscilaţii limitate. Chiar dacă unii dealeri susţin că banca centrală intervine sporadic pentru a menţine cotaţiile peste 3,6 lei/euro, este clar că semnalul dat în septembrie a avut un puternic impact şi a îndemnat instituţiile de credit la mai multă precauţie. După ultimele şedinţe de politică monetară, Consiliul de Administraţie al BNR a anunţat intenţia de a steriliza un volum mai mare de lichiditate, dar aceste semnale nu şi-au mai găsit rezonanţă pe piaţa valutară în aprecierea leului.