- Find la momentul evaluărilor, cum s-a caracterizat anul 2007 în ceea ce priveşte starea de sănătate a culturilor agricole din judeţul nostru?
- Având în vedere condiţiile climatice din anul pe care îl încheiem, cu secetă prelungită în perioada de maximă vegetaţie a culturilor agricole cerealiere păioase, atacul de boli a fost mai diminuat faţă de alţi ani. Şi mă refer aici la rugină, septorioză, fuzarioză, helmintosporioză, ceea ce înseamnă un aspect pozitiv. Continuând ideea, în pomicultură rapănul s-a manifestat izolat, pe suprafeţe mai mici, la piersic - atacul de tafrină, la cais - ciuruirea au avut un grad mai scăzut.
- În aceleaşi condiţii climatice invocate, care a fost situaţia privind atacurile dăunătorilor?
- Aici pot fi remarcate două aspecte. Pe de o parte, ca idee generală, atacul de dăunători a fost limitat. Concret, la rapiţă s-a semnalat prezenţa, pe arii restrânse şi izolate, a gândacului lucios. Pe de altă parte, la cultura porumbului, în condiţii de monocultură, în acest an agricol putem vorbi despre un atac mai intens al dăunătorului numit viermele vestic al rădăcinilor de porumb (Diabrotica virgifera). O astfel de situaţie, în mod deosebit, poate fi remarcată la Biharia, Săcueni, Valea lui Mihai, zone unde acest dăunător a depăşit pragul economic de dăunare. Începând cu anul 2007, s-a extins prezenţa Diabroticii (adulţi) pe cursul Crişului Repede, până în zona Vadu Crişului.
- Dar în pomicultură, legumicultură şi viticultură?
- Aici, atacul de dăunători s-a manifestat diferit. De pildă, un atac mai intens de acarieri şi afide, necesitând efectuarea unui număr mai mare de tratamente, a fost în pomicultură şi legumicultură, iar la cultura de viţă-de-vie s-a identificat prezenţa moliei, dar cu un atac moderat.
- În altă ordine de idei, ce fonduri s-au alocat, în anul 2007, pentru combaterea agenţilor de dăunare de interes naţional?
- Conform legislaţiei, astfel de fonduri se alocă de la bugetul de stat, prin Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Cel puţin asta a fost în 2007. Iar fondurile destinate Bihorului au însumat 84.581 de lei.
- Este mult, este puţin?
- Suma s-a apropiat de cea din anul precedent. Banii respectivi sunt alocaţi proporţional cu structura culturilor agricole din fiecare judeţ, dar şi proporţional cu riscul de apariţie a unor boli şi dăunători. De regulă, Bihorul este o zonă mai ferită de atacul bolilor şi al dăunătorilor.
- Spre ce s-au orientat sumele alocate tratamentelor fito-sanitare?
- Spre combaterea complexului de boli foliare la loturile semincere (288 hectare), pentru combaterea gândacului bălos (pe 2650 hectare), în pomicultură, la diverse tratamente (în total pe 792 hectare), pentru combaterea rozătoarelor de câmp (80 de hectare).
- În finalul discuţiei noastre, care sunt recomandările pentru producătorii agricoli, pentru anul 2008?
- În primul rând, evitarea pe cât posibil a cultivării porumbului în monocultură, fiind procedura cea mai recomandată în vederea diminuării atacului Diabroticii la porumb! Acolo unde, din diferite motive, se va cultiva porumbul în monocultură, trebuie efectuată arătură adâncă. Totodată, ca preocupare şi măsuri practice, să se respecte efectuarea tratamentelor, conform buletinelor noastre de avertizare, atât pentru distrugerea, pe timpul sezonului rece, a rezervei biologice de boli şi dăunători, cât şi pentru efectuarea, în decursul anului viitor, a tratamentelor fitosanitare ce se impun, în funcţie de situaţiile ce apar la culturile agricole.