Cultivatorii de sfeclă care renunţă la contractele de furnizare a materiei prime cu fabricile de zahăr ar putea primi o compensaţie de 237 euro pentru fiecare tonă de zahăr, potrivit unei propuneri a Comisiei Europene. "Nu pot renunţa toţi cultivatorii care sunt funirzori ai unei fabrici, pentru că atunci unitatea ar da faliment. Se pot retrage cultivatorii până la pragul maxim de 10% din cota alocată fabricii. Adică, dacă fabrica are o cotă de 10.000 de tone pe an, cantitatea maximă de zahăr furnizată de cultivatorii care se retrag trebuie să însumeze 1.000 de tone. După ce s-au retras cultivatorii care reprezintă această cantitate, alţii nu mai pot renunţa. Este pe principiul primul venit primul servit", a explicat preşedintele Patronatului Zahărului din România, Emilian Dobrescu. Cultivatorii care furnizează materia primă fabricilor beneficiază de un preţ minim garantat de 29,78 de euro pentru tona de sfeclă de zahăr de calitate standard (conţinut de zahăr de 16%), în anul de comercializare 1 octombrie 2007-30 septembrie 2008, când ar putea intra în vigoare prevederea privind compensaţia de retragere. O tonă de zahăr este obţinută din circa şase tone de sfeclă de calitate standard, astfel că suma acordată ca şi compensaţie s-ar traduce în aproape 38 de euro pentru tona de sfeclă, mai mult decât preţul minim garantat, de 29,7 euro pe tonă. Totodată, dacă fabrica decide să renunţe la cotă, furnizorii de sfeclă primesc 10% din valoarea compensaţiei acordate unităţii, de circa 600 de euro pe tona de zahăr. Cutivatorii care renunţă să mai fie furnizori ai fabricilor vor primi plata compensatorie din fondul de restructurare, constituit din cotizaţii ale tuturor producătorilor. Propunerea Comisiei Europene se încadrează în seria de reglementări care promovează renunţarea la producţia de zahăr, în contextul în care pe piaţa comunitară există excedent. În aceeaşi idee, Comisia ar putea reduce cota alocată pentru anul de comercializare 1 octombrie 2007-30 septembrie 2008. "Există propunerea de reducere cu 13,5% pentru fiecare stat membru, dar, în funcţie de recolta de sfeclă din acest an, se va vedea şi poate ajunge şi până la 20% reducerea", a spus Dobrescu. Ministerul Agriculturii a trimis CE o scrisoare în care arată că România, membru UE de la începutul acestui an, nu a contribuit la excedentul de zahăr din UE şi a solicitat ca, în contextul în care agricultorii români primesc plăţi directe care reprezintă 25% din nivelul aplicat în alte state membre, reducerea cotei să fie în acceaşi proporţie, adică de 25% din reducerea aplicată altor state membre. Ca alternativă, fabricile pot produce în afara cotei, pentru anumite domenii, precum industria farmaceutică. Producătorii spun însă că nu prea găsesc clienţi pentru aceste nişe. Preşedintele patronatului din domeniul zahărului a arătat că fabricile din România ar putea produce 5.000 - 10.000 de tone în afara cotei. România a obţinut, în urma negocierilor cu Uniunea Europeană, o cotă de 109.000 de tone de zahăr din sfeclă, 329.000 de tone pentru procesarea zahărului brut şi o cantitate de aproape 10.000 de tone de izoglucoză. Potrivit organizării pieţei comunitare, anul de comercializare a zahărului începe la data de 1 octombrie şi se încheie la data de 30 septembrie a anului următor. În România funcţionează nouă fabrici de prelucrare a sfeclei şi a zahărului brut, la Bod, Luduş, Oradea, Roman, Corabia, Urziceni, Călăraşi, Lieşti şi Buzău.