* 84 gospodării bihorene, cuprinse în anchetă * La sate, banii se duc pe alimente, la oraş, pe servicii * Pentru educaţie, românii dau doar 0,7% din venit * Salariaţii mănâncă lunar 9 ouă, şomerii 8, pensionarii 6, iar ţăranii un ou jumate. * Şomerii şi pensionarii nu prea mănâncă fructe. Ori ele sunt scumpe, ori ei n-au bani. Pe baza unui eşantion format din 36.000 gospodării, amplasate în 501 centre din localităţi urbane şi rurale din toată ţara, Institutul Naţional de Statistică a finalizat ?Ancheta bugetelor de familie, pe trimestrul II 2003" - o cercetare multifuncţională, ce a fost cuprinsă în lucrarea ?Veniturile, cheltuielile şi consumul populaţiei?. Eşantionul a cuprins şi 14 centre (cca 84 gospodării) din judeţul Bihor. Ancheta este realizată pe bază de chestionare înregistrate zilnic, care se constituie într-o sinteză a principalelor aspecte ale nivelului de trai, şi anume: componenţa gospodăriilor, bugetul de venituri şi cheltuieli, structura cheltuielilor pentru consum, cheltuieli băneşti pentru cumpărarea produselor alimentare, industriale şi plata serviciilor, consumul alimentar în expresie fizică şi calorică. Mai trebuie precizat că ancheta a fost realizată pe categorii sociale: gospodării de salariaţi, de ţărani, de şomeri, de pensionari. Analizând nivelul şi structura cheltuielilor totale de consum, se observă, la nivelul ţării, că ponderea o deţin cheltuielile pentru consum alimentar, urmându-le cheltuielile pentru mărfuri nealimentare şi cele pentru plata serviciilor. În mediul rural, comparativ cu mediul urban, se cheltuie mai mult pe mărfurile alimentare în detrimentul cheltuielilor cu plata serviciilor. A reieşit că 50,2 la sută din veniturile românilor sunt cheltuite pe alimente şi băuturi nealcoolice. Urmează cheltuieli pentru locuinţă şi dotare cu bunuri (13,5 la sută), pentru băuturi alcoolice şi tutun (6,2 la sută), îmbrăcăminte şi încălţăminte (6 la sută), pentru mobilier, dotarea şi întreţinerea locuinţei, precum şi comunicaţii, (3,7 la sută), recreere şi cultură 3,2%, diverse produse şi servicii -2,4 %, cafenele şi restaurant 1,1 %. În fine şi din păcate, pentru educaţie, românii cheltuiesc cel mai puţin, doar 0,7 %. În ceea ce priveşte alimentaţia, pe total populaţie, a rezultat că românul mănâncă, lunar, în medie, 8,6 kg pâine şi produse de patiserie, 0,4 kg mălai, 2,2 kg carne proaspătă, 6,68 ouă, 2,2 kg cartofi, 1,1 litri băuturi alcoolice. Aceasta la produsele de bază. Poate apărea destul de interesantă statistica consumului alimentar pe categorii de persoane. Salariaţii consumă 9,4 kg pâine, 0,2 kg mălai, 2,9 kg carne, 9 ouă, 2,5 kg cartofi, 1,3 litri băuturi alcoolice; ţăranii: 6,1 kg pâine, 0,5 kg mălai, 1,5 ouă, 1,3 kg cartofi, 1 litru băuturi alcoolice; şomerii: 9,2 kg pâine, 0,2 kg mălai, 2 kg carne, 7,8 ouă, 2,5 kg cartofi, iar pensionari 8,6 kg pâine, 0,4 mălai, 2 kg carne, 6 ouă, 2,3 kg cartofi şi 1 litri băuturi alcoolice. Aparent, diferenţele dintre categoriile sociale nu ar fi prea mari. Şi, totuşi, orice sută de grame contează. Dacă pensionarii consumă mai mult orez, lapte şi grăsimi, salariatul consumă, lunar, în medie, 9,4 kg pâine, 2,9 kg carne şi mai multe ouă. Cât despre fructe, diferenţele sunt foarte mari, salariaţii consumând aproape dublu faţă de pensionari şi şomeri, aceştia din urmă având consumuri mai reduse la majoritatea produselor alimentare. Din cauza banilor, desigur.