După soarele integrării vine ploaia de scumpiri România s-ar putea confrunta, odată cu integrarea în Uniunea Europeană (UE), cu un fenomen de creştere a preţurilor similar cu cel înregistrat de ţările care au aderat în 2004, în condiţiile existenţei unor factori de risc care pot acţiona în direcţia frânării dezinflaţiei. Preţuri europene la salarii româneşti?! Calendarul şi amploarea ajustărilor preţurilor administrate şi modificările în politica fiscală care vor avea loc în perioada următoare reprezintă factori de risc, din perspectiva impactului asupra anticipaţiilor inflaţioniste, potrivit unui studiu al Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP). Astfel, în perioada următoare vor avea loc noi ajustări ale preţurilor reglementate, în special la energie electrică, termică şi gaze, care se vor regăsi în cheltuielile cu întreţinerea locuinţei şi, implicit, în indicele preţului de consum, în condiţiile în care a fost revizuit calendarul de majorare a preţului de către autorităţile de reglementare. Preţul gazelor naturale din producţia internă ar urma să se alinieze la cele din import până la sfârşitul anului 2008, urmând ca, până la începutul anului 2007, să aibă loc liberalizarea completă a pieţei energiei electrice, concomitent cu liberalizarea parţială a preţului la energie termică şi renunţarea la tariful de referinţă de nivel naţional. Un alt factor care va afecta inflaţia odată cu aderarea României la UE este armonizarea legislaţiei fiscale cu acquis-ul comunitar în privinţa accizelor. În domeniul accizelor armonizate, de la 1 ianuarie 2007, vor fi operate majorarări la principalele grupe de produse supuse acestui regim, până la atingerea a valorilor minime impuse (la benzina cu plumb, păcură, electricitate). În acelaşi timp, accizarea va fi extinsă şi pentru alte produse (gazul natural utilizat drept combustibil pentru încălzire în scop comercial şi necomercial). Nici capra vecinului nu s-a simţit prea bine Statele care au aderat la UE în 2004 au înregistrat creşterii semnificative ale preţurilor, care s-au atenuat parţial în 2005. Astfel, în anul integrării, doar în trei din cele 10 noi state membre preţurile de consum au avansat într-un ritm mai redus comparativ cu anul precedent, respectiv în Slovenia, Slovacia şi Cipru. Cele mai ridicate rate ale inflaţiei s-au înregistrat în Letonia (creştere de la 2,9% la 6,2%), Polonia (de la 0,8% la 3,5%), Cehia (de la 0,1% la 2,8%), Lituania (de la -1,2% la 1,2%) şi Ungaria (de la 4,7% la 6,8%). Principalele cauze care au stat la baza creşterii ratei inflaţiei în noile state membre au fost majorarea preţurilor produselor alimentare, majorarea preţurilor la băuturi alcoolice şi tutun - datorată obligativităţii alinierii accizelor -, suplimentarea cheltuielilor pentru sănătate şi armonizarea legislaţiei fiscale cu acquis-ul comunitar (TVA, taxe vamale, accize). De asemenea, majorarea preţurilor pentru întreţinerea locuinţei, gaze şi electricitate au accelerat inflaţia. Pentru noile state membre, extinderea Uniunii a însemnat şi începutul unei perioade de creştere economică, bazată, în principal, pe intensificarea cererii interne şi pe investiţii. În România, alimentele şi băuturile nealcoolice au o pondere mare, reprezentând circa 40% din coşul de consum, aproape dublu faţă de ponderile înregistrate în Cehia (20%), Slovacia (17%) şi Ungaria (21%). În ceea ce priveşte întreţinerea locuinţei, ponderea preţurilor legate de aceasta în coşul de consum, deşi este relativ mică în comparaţie cu celelalte ţări, este a doua ca mărime după produsele alimentare. Astfel, orice modificare a preţurilor acestor grupe conduce la creşterea indicelui total din cauza ponderilor mari pe care le deţin în coşul de consum.