Ideea autostrăzii Oradea-Braşov prinde tot mai mult contur. Ieri, proiectantul general - Institutul de Proiectări pentru Transporturi Auto, Navale şi Aeriene (IPTANA- S.A.) a organizat o dezbatere publică cu scopul adaptării traseului autostrăzii la condiţiile şi cerinţele comunităţii locale bihorene. La manifestare au participat reprezentanţii Consiliului Judeţean Bihor, ai Direcţiei Apelor Crişuri, Serviciului de Poliţie Rutieră, ai Muzeului Ţării Crişurilor, precum şi primarii celor 10 comune implicate în proiect. Autostrada este împărţită pe trei sectoare: Braşov-Târgu Mureş, Târgu Mureş-Cluj Napoca şi Cluj Napoca-Oradea având o lungime de 400 Km şi patru benzi de circulaţie, o bandă mediană şi două benzi pentru oprire de urgenţă. Valoarea investiţiei se ridică la 2,5 miliarde euro, fără TVA, iar lucrările vor fi extinse pe durata a cinci ani. La ora actuală există un traseu avizat, pe baza căruia se va realiza studiul de fezabilitate, care trebuie să fie întocmit până în februarie 2004, urmând ca, în prima parte a anului viitor, să se declanşeze simultan lucrările pe trei tronosoane a câte 40 de km, unul din fiecare sector stabilit. Pe teritoriul judeţului nostru autostrada va străbate teritoriul administrativ a zece localităţi: Suplacu de Barcău, Abram, Popeşti, Tăuteu, Chişlaz, Spinuş, Ciuhoi, Sârbi, Sălard, Biharia. Urcarea pe autostradă se va face doar prin nodurile rutiere special amenajate, în Bihor acestea fiind propuse la intersecţia autostrăzii cu DJ 191A pentru legătura cu Marghita şi cu DN 19, la 30 km de Oradea. De asemenea, zilele trecute a fost negociată cu partea maghiară joncţiunea autostrăzii Braşov-Oradea cu cea maghiară, punctul de trecere a frontierei fiind Santăul Mare. Toţi primarii îşi doresc acces la autostradă Prezenţi la dezbaterea publică, primarii localităţilor implicate în acest proiect au cerut fiecare ca accesul pe autostradă să se facă în dreptul localităţilor pe care le reprezintă. Fiecare primar a încercat să susţină necesitatea şi importanţa ca acel nod rutier să se construiască cât mai aproape de comuna pe care o conduce, sperând astfel că vor reuşi să-şi includă localităţile într-un circuit economic prosper. Cum traseul mai poate suporta unele modificări, minore, propunerile primarilor cu privire la necesitatea înfiinţării unui nou nod rutier vor fi analizate, urmând ca cea mai pertinentă propunere să fie avizată. În cursul discuţiilor a fost dezbătut şi modul în care lucrările de execuţie vor afecta mediul înconjurător, calitatea apei, fauna, a aşezărilor umane, a ariilor protejate, a siturilor arheologice etc. În cadrul prezentării proiectului de realizare a autostrăzii au fost expuse câteva dintre riscurile pe care le implică această lucrare, printre care fragmentarea habitatelor umane şi a terenurilor agricole, scoaterea din circuit a terenurilor cu fertilitate medie etc. Cea mai sensibilă problemă abordată este, însă, modul de expropriere a celor care au terenuri în zonele respective.