Negociatorul şef cu UE, Vasile Puşcaş, face un apel către agenţii economici din industrie să răspundă urgent la chestionarele privind costurile, sursele de finanţare şi durata necesară pentru ca industria românească să respecte normele europene privind protecţia mediului. Conform unui comunicat al MIE, remis publicităţii, delegaţia sectorială pentru capitolul de negociere "Protecţia mediului", a discutat, ieri, la sediul MIE, stadiul elaborării planurilor de implementare a normelor europene în domeniul protecţiei mediului (legislaţia orizontală, calitatea aerului, managementul deşeurilor, calitatea apei, protecţia naturii, controlul poluării industriale şi managementul riscului, chimicale, zgomot, securitate nucleară). Reprezentanţii Ministerului Mediului au transmis, în luna aprilie, patronatelor din industrie, chestionare şi ghiduri conţinând informaţii referitoare la cele mai bune tehnici disponibile, însă, până în prezent, au răspuns acestei solicitări numai agenţii economici din industria cimentului, a celulozei şi hârtiei şi din industria petrochimică. ?Facem un apel la agenţii economici să ne furnizeze cât mai rapid datele solicitate de MAPM prin chestionarele transmise în cursul lunii aprilie 2003. Altfel, nu vom avea argumente pentru a obţine perioada de tranziţie solicitată, ceea ce va fi în defavoarea agenţilor economici, care trebuie să facă investiţii pentru alinierea la standardele europene până în 2007, în loc de o perioadă de timp mai lungă. După aderarea la UE, în lipsa acestei perioade de tranziţie, neadaptarea la cerinţele Uniunii va avea consecinţe grave, care pot merge de la amenzi până la închiderea întreprinderilor poluante. Este în interesul tuturor să contribuim cât mai rapid la rezolvarea acestei probleme?, a arătat Puşcaş în cadrul discuţiilor. Pentru capitolul de negociere ?Mediu?, România a solicitat 11 perioade de tranziţie. Solicitările de tranziţie se referă la descărcarea substanţelor periculoase în mediu acvatic, prevenirea şi controlul integrat al poluării, limitarea emisiilor de compuşi organici volatili datorate utilizării solvenţilor în anumite activităţi şi instalaţii, limitarea emisiilor de poluanţi specifici în atmosferă prin instalaţii mari de ardere, durata acestora fiind cuprinsă între 5 şi 8 ani. Aceste perioade de tranziţie au fost solicitate din cauza investiţiilor necesare pentru alinierea la normele UE şi pentru a da posibilitatea industriei româneşti de a se alinia la standardele comunitare. Pentru ca aceste perioade să fie acceptate de UE, România trebuie să demonstreze de ce normele europene privind protecţia mediului pe diferite sectoare nu pot fi aplicate de la momentul aderării. Fiecare perioadă de tranziţie trebuie justificată prin planuri de implementare a acquis-ului comunitar. În acest sens, fiecare agent economic trebuie să prezinte un plan de conformare pentru fiecare instalaţie industrială, costurile implicate, sursele de finanţare etc. Puşcaş consideră că acest capitol de negociere este dificil, dar este nevoie de cooperarea cu autorităţile locale şi cu agenţii economici. România doreşte să finalizeze negocierile de aderare pentru capitolul Mediu în 2004.