Intervalul propus de autorităţile române pentru adoptarea monedei europene, 2012-2014, este greu de atins, întrucât România va îndeplini cu greu condiţiile impuse de Tratatul de la Maastricht, a declarat ieri Florian Cîţu, economist-şef la ING Bank România. "Dacă este să ne gândim la deficitul bugetar propus pentru 2007, de 2,8% din PIB, şi media stabilită pentru anii următori, ţinta pentru adoptarea euro este greu de atins", a spus Cîţu, la un seminar pe teme bancare. El a adăugat că, deşi unii analişti consideră că deficitul nu va fi atins, întrucât fondurile nu vor putea fi cheltuite, nu trebuie subestimată capacitatea Guvernului de a utiliza banii. Aşa-numitele criterii de la Maastricht pe care trebuie să le începlinească statele care vor să adopte moneda unică europeană se referă la nivelul deficitului bugetar, ratei inflaţiei, dobânzilor pe termen lung şi datoriei publice. În cazul deficitului bugetar este impus un plafon de 3% din PIB, valoarea maximă a datoriei publice fiind de 60% din PIB. În cazul inflaţiei şi dobânzilor, formula de calcul permite un nivel maxim cu puţin mai ridicat decât media indicatorilor din cele trei state membre cu cele mai bune performanţe. Rata inflaţiei în zone euro este de circa 2%, iar în România nivelul este de aproape 6%. "La acest capitol, nu stăm bine deocamdată şi nici nu cred că vom sta bine în următorii ani", a spus Cîţu. El a apreciat însă că un nivel mai ridicat al inflaţiei va determina şi creşterea dobânzilor, ceea ce va duce la stabilitatea interesului investitorilor străini pentru România. Potrivit ING Bank, creşterea economică din acest an se va plasa la 6,7%, pentru ca anul viitor să fie de 6%. Pentru 2008, estimările indică un nivel uşor mai redus de 6%.