Deficitul comerţului exterior a urcat, în noiembrie, la 956,4 milioane euro, cel mai mare nivel lunar din 2004, soldul negativ al schimburilor comerciale ale României adâncindu-se, în primele 11 luni, cu 28% faţă de perioada similară a anului trecut. Potrivit datelor furnizate, ieri, de Institutul Naţional de Statistică (INS), importurile din luna noiembrie s-au ridicat la 2,6 miliarde euro, cu 32,4% mai mari faţă de luna corespondentă a anului trecut. În intervalul ianuarie-noiembrie 2004, România a importat bunuri în valoare de 23,6 miliarde euro, nivel în creştere cu 22,6% în raport cu primele 11 luni din 2003. În această perioadă, exporturile României au totalizat 17,3 miliarde euro, viteza de creştere a bunurilor vândute în străinătate fiind de numai 21%, sub avansul consemnat de importuri. Înainte cu o lună de sfârşitul anului, menţionează INS, deficitul comercial a atins 6,3 miliarde euro, depăşind cu 688 de milioane euro soldul negativ consemnat pe întreg anul trecut şi cu 1,5 miliarde euro nivelul din primele 11 luni ale lui 2003. Diferenţa nefavorabilă din relaţiile comerciale s-a amplificat deja cu peste 14%. Având în vedere cumpărările de valută operate în ultima perioadă de marii importatori, există semnale suficiente că, la finele anului, se va păstra un nivel al deficitului în creştere cu aproape 30%. În structură, exporturile continuă să fie dominate de articolele de îmbrăcăminte, cele mai multe produse în sistem lohn. Datele statistice evidenţiază, însă, creşteri susbstanţiale ale vânzărilor de produse metalurgice (+44,3%) şi exporturilor de maşini şi utilaje (+33%). Totodată, INS a anunţat că după primele 11 luni valoarea exporturilor către ţările Uniunii Europene a crescut cu 19,5%, având o pondere de 73,2% în total exporturi. Desfacerile către ţările din UE au avansat într-un ritm inferior celui consemnat pe ansamblul exporturilor, ceea ce înseamnă că producătorii români au început să-şi reorienteze vânzările către alte pieţe. La nivelul importurilor, mijloacele de transport se plasează pe primul loc din punct de vedere al dinamicii, cu o creştere de peste 80%. Ca pondere în structură, bunurile de folosinţă îndelungată, precum şi maşinile şi dispozitive mecanice, deţin locul fruntaş, cu o cotă de 23,7%. Principalul furnizor de mărfuri rămâne Uniunea Europeană, care deţine 65,2% din totalul importurilor.