Niciodată nu i-ar fi trecut prin cap tăietorului de lemne, atunci când a adus trunchiurile în complexul Kings Land, din pădurile Ineului de Criş, ca înăuntrul fiecărui buştean de stejar stă ascunsă o operă de artă. Cei care vor scoate la lumină operele de artă sunt şapte artişti sculptori monumentalişti renumiţi din bătrâna Europă, completaţi de o insolită prezenţă din Ţara Soarelui Răsare. Până duminică, zi în care sculpturile vor fi gata pentru decorarea complexului de agrement, orădenii iubitori de frumos pot observa nemijlocit actul de creaţie în lemn.

De jur împrejurul lacului, buştenii de stejar lungi de patru metri sunt modelaţi de sculele artiştilor. În mai puţin de o săptămână sculpturile trebuie să fie gata pentru jurizare, în cadrul primului simpozion internaţional de sculptură în lemn „Transilvania Blu" desfăşurat la complexul Kings Land din Ineul de Criş şi suportat financiar în totalitate de o entitate privată. În mod simbolic, Lucian Coroiu, administratorul complexului, împreună cu primarul Ineului, Dumitru Togor, au tăiat ieri dimineaţă panglica inaugurală a simpozionului. Alături de ei au fost artiştii şi un sponsor al evenimentului, Emilian Gherdan (Euriteh). „Sunt bucuros pentru că am reuşit să organizăm acest simpozion şi sper să îl putem repeta şi în anii viitori la Ineu de Criş. Cei opt sculptori selectaţi sunt printre cei mai buni artişti monumentalişti din lume, iar operele lor vor spori interesul publicului pentru această zonă" a spus Lucian Coroiu. Artiştii pot fi văzuţi la lucru, vizitatorii fiind încurajaţi să participe la prelegerile publice pe care artiştii internaţionali le prezintă în timp ce îşi lucrează opera. Artiştii au astfel posibilitatea de a împărtăşi experienţe, concepte şi informaţii despre activitatea lor şi să contribuie la o moştenire artistică permanentă în Transilvania. Organizatorii au iniţiat această manifestare din dorinţa de a da locului o încărcătură culturală, care să transforme consumatorul de agrement într-un consumator de cultură, care să înnobileze ambianţa creată deja pe malul lacului de la intrarea în localitate, cu lucrări de sculptură de un foarte ridicat nivel calitativ şi expresiv. „Selectaţi după numărul de participări la expoziţii internaţionale, cei opt artişti au ocazia aici să se exprime artistic, tridimensional, în lemn. Purtători ai unei realităţi culturale specifice ţării de provenienţă, a unei realităţi subiective atent construită în anii muncii de specialitate, sculptorii prezenţi la simpozion sunt reprezentanţii semnificativi ai realităţii artistice contemporane şi purtători ai unui lirism plastic, sintetic, specific fiecăruia în parte" spune artistul monumentalist Cornel Abrudan. Din Japonia participă Yokoyama Zeniki, din Olanda sculptorul Hans Kohnen, din Polonia sculptorul Piotr Zbrozek, din Italia Maurizio Perron, care alături de Tanja Röder şi Wolfgang Stubner din Germania, de Hermann Gschaider din Austria şi de clujeanul Ciprian Hiristea, completează grupul artiştilor de la Ineu. „Proiectele lor prezentate anterior simpozionului au dat ocazia selectării materialului lemnos, cât mai aproape de necesităţile individuale ale fiecărui, însă la fel ca şi în alte ocazii similare, între proiect şi lucrarea finală funcţionează adaptarea conceptuală şi profesională, în teren, a fiecărui sculptor, dar şi a temei propuse. Elementele de limbaj vizual sunt reconfigurate, structura spaţiului plastic abordat, restructurată... funcţie de realitatea obiectivă şi funcţionalitatea plastică a lucrării" explică sculptorul Cornel Abrudan.

La cei 71 de ani ai săi, japonezul Yokoyama Zeniki este neobişnuit de agil, loveşte în daltă ritmic şi respiră la fel. Lucrează manual, în stilul marelui Brâncuşi de la care a învăţat câte ceva. Opera lui, pe care o va scoate din buştean îndepărtând prisosul de material, se va numi „Turnul justiţiei şi al păcii" - o coloană de lemn cu rafinamente din arta japoneză. În mod similar, ceilalţi artişti şi-au prezentat proiectele în cuvinte puţine, lăsând pe mai târziu opera să vorbească pentru ei. Duminică, toate sculpturile vor fi gata, urmând a decora în mod fericit peisajul de poveste din „Ţinutul Regelui", la 15 kilometri de Oradea.