Sala Traian Moșoiu a fost plină ieri la ședința solemnă consacrată împlinirii a 30 de ani de la Revoluţia Română. Evenimentul a fost dublat de lansarea cărților „Avancronica unei revoluții programate. Anul 1989 în Bihor” a lui Gabriel Moisa și „Revoluţia română la Oradea”, semnată de Mircea Bradu, Gabriel Moisa şi Florin Budea.

 

Dacă viața unei națiuni este formată din noduri, intersecții de la care se pornește pe drumuri, de multe ori nesperate, Revoluția din 1989 a fost cu siguranță un astfel de moment. Primarul Ilie Bolojan, primul care a luat cuvântul la Ședința solemnă a Consiliului Local de ieri, a subiniat tocmai acest lucru.

„Trebuie să ne aducem aminte ce nu era înainte de 1989. Dacă azi putem alege pe cine vrem să ne reprezinte, dacă putem merge la Biserica de care aparținem, dacă minoritățile se pot exprima liber, toate acestea există pentru că în 1989 s-a schimbat ceva fundamental în România. Eu, ca primar, trebuie să le mulțumesc tuturor celor care au fost participanți activi la Revoluție atât în Oradea, cât și în alte orașe din țară”, a spus, printre altele, edilul.

Lângă el, la prezidiu au stat Mircea Bradu, Gabriel Moisa, episcopii Sofronie Drincec și Virgil Bercea, viceprimarii Florin Birta și Mircea Mălan și secretarul Ionel Vila.

Ședința a prilejuit lansarea a două cărți „Avancronica unei revoluții programate. Anul 1989 în Bihor”, Editura Muzeului Țării Crișurilor/ Editura MEGA, Oradea/Cluj-Napoca, 2019, 520 p., semnată de istoricul Gabriel Moisa, și „Revoluţia română la Oradea”, Editura Arca, Oradea 2019, coordonat de Mircea Bradu, Gabriel Moisa şi Florin Budea.

„Ar fi foarte multe de spus și nu este suficient timp, dar merită subliniat că o parte dintre cei care au participat la evenimentele din 1989 au profitat de ea. Gelu Voican Voiculescu, Petre Roman, Ion Iliescu, Dumitru Mazilu etc. au folosit-o pentru a obține ulterior funcții importante. Mai este o Revoluție a celor care au ieșit în stradă și care au simțit și cred că ce s-a întâmplat atunci a fost o Revoluție. O altă categorie este cea a unor oameni din vechile structuri și a unor ziariști care o văd drept o lovitură de stat dată din exterior sau din interior, o conspirație etc. Cred că specialistul, cel care utilizează instrumentele obiective ale istoriei, trebuie să rămână la mijloc. Este foarte complicat de tras o concluzie, dar este cert că 1989 a fost anul de la care am început parcursul timid spre ce suntem astăzi”, a spus, printre altele, istoricul Gabriel Moisa.

A doua carte, „Revoluţia română la Oradea”, încearcă să descrie evenimentele din 1989 din altă perspectivă, cea a celor care au trăit-o.

„În ultimii ani, atât în România, cât și în străinătate, Revoluția nu a fost doar umilită, ci și batjocorită. În acest context este foarte important că toate partidele s-au unit și au prezentat rezoluția privind Revoluția din 1989 în Parlamentul European. Este trist totuși ce se întâmplă la noi. În Timișoara, care este un simbol național, sunt tineri, elevi, care habar nu au că acolo au murit oameni pentru libertatea lor. Tocmai de asta, evenimentele de acest gen, de amplaore, sunt importante. La Oradea, Revoluția a fost specială și nu a murit nimeni, dar îmi amintesc că era atât de multă ură adunată în oamenii ieșiți pe străzi, încât s-ar fi putut ajunge ușor la tragedii. Nu trebuie să uităm că, după Timișoara, noi am fost al doilea oraș liber de comunism din România”, a spus Mircea Bradu.

Lucrarea „Revoluţia română la Oradea” are 244 de pagini cu imagini, mărturii și documente valoroase.