Profesoara Paraschiva Cărbunar este o iubitoare de frumos, de frumosul exprimat în proză și poezie, de satul și cântecul popular românesc, de natura protectoare a vieții și tradițiilor ancestrale.

 

Este îndrăgostită de Ținutul Năsăudului și al Bistriței, de oamenii acestuia, pe care i-a cunoscut, prețuit și evocat. Ne gândim la Maria Butaciu, Ioana Precup, Tudor Jarda, Veronica Oșorheian, Alexandru Pugna...

S-a născut în Țara Secașelor (Secășel, Ohaba/Alba), la 13 martie 1951; treptele instrucției școlare primare și gimnaziale le parcurge în locurile natale, iar cele secundare la Liceul „Horea, Cloșca și Crișan” din Alba Iulia. Urmează  Facultatea de Științe ale Naturii (Secția Biologie) a Universității din Timișoara, absolvind-o în 1975.

Începe pentru tânăra licențiată o etapă de permanentă dedublare a vieții sale, îngemănând fericit activitatea didactică și cea artistică și publicistică. În plan didactic, se va remarca pe un traseu transjudețean, plin de realizări, sprijinit pe jaloanele Ciceu-Poeni (Bistrița-Năsăud, 1976), Loman (Alba, 1976-1978), după care trece în Bihor, unde va poposi mai mult: Ghiorac (1978-1989), Liceul Teoretic „Nicolae Jiga” din Tinca (1989 -1995) și Clubul Elevilor din Salonta (1995-2009). În primul rând, a valorificat disponibilitățile ecologice și muzicale ale elevilor, insuflându-le pasiunea pentru natură și creația cultural-artistică, participând alături de ei la diverse programe și festivaluri juvenile, la emisiuni de radio și televiziune. A șlefuit talente în formare, înscriindu-le în circuitul cultural local, național și internațional în proiectul „Spiritualitatea poporului român oglindită în blânde cântece creștine și populare”; doamna profesoară Paraschiva Cărbunar susținând un recitalul de cântece  populare Mă-ntreabă izvoarele (din înregistrări radio și pe disc Electrecord ”Interpreți din Transilvania” - 1989).

În al doilea rând și-a șlefuit în permanență propriul talent. A debutat preluând o doină din repertoriul cântărețului nevăzător Ion Blăjan din Roșia de Secaș („Du-te, dor, cu dorurile”) și continuând cu doinele bihorencei Elisabeta Pavel, pe care reușește să le înregistreze la RTV. Debutul absolut se produce însă în anul 1985, în cadrul celebrei emisiuni „Tezaur folcloric” a regretatei Marioara Murărescu, tot cu o doină, intitulată Se miră codrul și râul. Se constată predilecția pentru doină, această specie muzicală care exprimă sentimente de dor și dragoste, de jale și revoltă... Cunoaște într-o asemenea ambianță numeroși „colegi de breaslă”, orchestre și dirijori de orchestre de muzică populară, realizatori de emisiuni folclorice. În sfârșit, prin examen la Ministerul Culturii, obține Atestatul de Artist Profesionist în anul 2000, sub girul prof. Voicu Enăchescu.

Imprimările muzicale la RTV, distincțiile obținute, participările peste hotare la propagarea cântecului popular românesc sunt tot atâtea motive pentru ca postul Radio-Maria Oradea să-i încredințeze emisiunea „Moștenirea vie”, în răstimpul 2006-2009 realizând 103 ediții, cu o tematică circumscriind trinomul spiritualitate-natură-educație.

Pe tărâm publicistic, vom consemna că prof. Paraschiva Cărbunar și-a risipit creațiile literare, îndeosebi eseuri și poezii, în diverse reviste de cultură și de specialitate: „Unirea” (Blaj), „Eminesciana” și „Luceafărul” (București), „Crișana” (Oradea), „Napoca News”, „Jurnalul Salontan”, „Vatra Cărașului”, „Ecosfera” (București), „Agora literară” (Cluj-Napoca) și altele. A debutat editorial cu volumul Laudă lui Dumnezeu și Maicii Sfinte, Oradea 2002, beneficiind de o prefață semnată de dr. Ioan Mihălțan-Crișanul, Episcopul Ortodox al Oardiei; până în anul 2016, zestrea publicistică îmbogățindu-și-o cu încă 13 volume apărute la diverse edituri. Opiniile exprimate asupra cărților sale din partea unor oameni de cultură avizați sunt deosebit de elogioase, dovadă că maturitatea creatoare și-a spus cuvântul. Ca un corolar, din 25 iulie 2018 este membră a Ligii Scriitorilor Români – Filiala Cluj.

Meleagurile originare și-au amintit de prof. Paraschiva Cărbunar, acordându-i titlul de Cetățean de Onoare al Comunei Ohaba (Alba). Din creația sa literară am selectat câteva poezii, care vin să întărească aceeași convingere ca a preopinenților.

Prof. univ. em. dr. Ironim MARȚIAN