Joi, 9 iunie a.c., cu  începere de la ora 18.00, în sala frumos amenajată a Baroului Bihor, a avut loc în prezenţa unui numeros public iubitor de literatură lansarea a două cărţi aparţinând aceleiaşi autoare Nona Tudor Herdeanu, „Memoria inimii-exerciţii de supravieţuire” (poezii) şi „Scrisori pe frunza de la nuc-fără timbru şi cenzură” (proză), ambele editate în condiţii grafice deosebite de editura Aureo, o editură nu numai deosebit de atentă la fenomenul literar din Oradea, dar şi generoasă, fără a pierde însă din cenzura exigenţei, o editură menită să surprindă pe cititori cu apariţiile sale.

Aşa a fost şi cazul Nonei Tudor Herdeanu. Cunoscută mai ales ca poetă, iar Memoria inimii - exerciţii de supravieţuire (a cincea sa carte de poezie)  continuă drumul liric în acelaşi registru sensibil, întărind dictonul francez  precum că Le Coeur a ses raisons que la raison ne connait pas (Inima îşi are raţiunile ei pe care Raţiunea nu le cunoaşte), aspect relevat de un cuvânt înainte al lui Paşcu Balaci, care a descoperit în creaţia poetei imagini demne de reţinut: frunza nălucind pe ram, haina îndepărtată a mărilor, se topeşte lumea de ceară, muntele cu scufa de pâclă, săgeata unui ideal, primăvară îngheţată în ruină, apa nu s-a-nţepenit în această Bobotează, nod în gâtul ce nu poate să-nghită pierduta iubire, în cupa crinului lăcrimează oceanele.

Cartea se structurează în opt părţi, fiecare fiind ilustrat cu câte un vers din creaţia marelui nostru poet Lucian Blaga, Sen Ling, Ștefan Augustin Doinaş şi… Dumitru Branc.

În cuvântul său de început, recenzentul Paşcu Balaci a făcut referire şi la surpriza cărţii de proză. Nu este vorba de vreun roman sau de o culegere de nuvele, ci de scurte schiţe liric-memorialistice ce cuprind o mare perioadă de timp (1961- 2016), un caleidoscop uimitor cu relevarea unor amintiri din copilărie şi adolescenţă, dar şi a unor secvenţe mai puţin ştiute din cenaclul patronat de prof. de limba română Eugen Groza, cu evocări ale unor scriitori bihoreni: Dumitru Chirilă, Mircea Bradu, Gheorghe Grigurcu, traducătorul Ioan Covaci, Ana Blandiana (fostă Doina Otilia Coman). Nicolae Iştoc, Dumitru Branc etc, ba chiar cu inserarea unui poem „La însămânţat”, publicat în 9 aprilie 1954 în cotidianul Crişana. Demnă de reţinut este schiţa „Îmbăierea de sâmbăta”.

A urmat la cuvânt părintele Dorel Octavian Rusu, ce semnează un Cuvânt înainte consistent şi elaborat despre dialogul epistolar al autoarei, un dialog  plin de sinceritate, empatie şi erudiţie, o lectură plăcută cu un stil personal şi o ţinută literară remarcabilă, cu idei şi problematici adânci care seduc pe de-a-ntregul cititorul datorită căldurii sufleteşti interioare a autoarei. Dumitru Branc s-a referit metodic şi elaborat nu numai la cartea în sine, ci şi la tâlcul ascuns al titlului cărţii de proză care induce ideea de curăţire interioară a sufletului şi exterioară a trupului prin aceea că frunzele de nuc au proprietăţi aseptice, cartea având virtuţi de catharsis, de curăţare a sufletului omenesc. O altă surpriză a constituit-o prezenţa la cenaclu a scriitorului şi prietenului nostru trans-pacific George Roca care s-a întors din Australia. Invitat la cuvânt, impetuosul şi reputatul autor a deplâns adormirea întru Domnul a multora dintre membrii cenaclului (Ioan Davideanu, Noru Silvan, Voicu David, senatoarea Doina Ignat, Adrian Copăceanu, Constantin Butişcă, Şuşu Cătălin), a povestit despre avatarurile pandemiei din Australia care a făcut ravagii şi la antipozi, dar a făcut remarci despre chipurile liniştite ale membrilor cenaclului, o noutate pentru românul australian deprins cu altă lume, o dovadă că tot mai bine este în patria ta şi a recitat zguduitorul său poem despre Ardeal, fiind răsplătit cu însufleţite aplauze. Doamna Mimi Vancea a elogiat la scenă deschisă cartea de poezie a autoarei şi a recitat câteva poeme în faţa publicului, autorul Aurel Horgoş, cu stilu-i binecunoscut, a recitat din creaţia sa, poetul Lucian Scurtu a făcut cunoscut faptul că recent a participat la un simpozion internaţional de poezie alături de confraţi români şi greci, Florian Chelu Madeva şi Alexandrina Chelu au interpretat un sonet al autoarei. Au fost prezenţi şi poetul Aurel Boldiş, una din vocile poetice semnificative ale diasporei româneşti în Italia şi prof. univ. dr. Paul Magheru, domnul profesor declarând că va încerca să vină regulat la lucrările cenaclului Baroului Bihor, autorul Pascu Heteş, epigramistul Ioan Bărnuţiu, recent întors din Egipt, şi care a descreţit ca de obicei frunţile participanţilor cu experienţa sa din ţara faraonilor, dar şi cu referire la dilema scrierii de versuri pe frunze de... nuc, poetul Emil Neşiu, membri ai familiei  autoarei, avocaţi, doctori, profesori etc.

Invitată la cuvânt, autoarea a recunoscut că este deosebit de recunoscătoare  tuturor participanţilor pentru numeroasa şi însufleţita lor prezenţă, declarând că scrisul este a doua ei existenţă şi a mulţumit în mod special conducerii Baroului Bihor că a îngăduit unei scriitoare să vorbească despre creaţia sa într-o sală atât de frumos renovată, dotată cu mijloace moderne de comunicare.

La finalul şedinţei, a fost difuzat şi un scurt film despre casa memorială a lui Iuliu Maniu de la Bădăcin unde luna trecută a avut loc o manifestare în cadrul căreia au fost lansate cărţile „Jurnal de şantier. Reabilitarea casei memoriale Iuliu Maniu de la Bădăcin”, autor preot paroh Cristian Borz, „Corneliu Coposu sub lupa securităţii (declaraţii, corespondenţă, conferinţe şi scrisori inedite)”, autor Marin Pop, şi Poeme, scrise şi memorate de Corneliu Coposu pe durata celor 17 ani de detenţie politică, manifestare la care au participat poeta Ana Blandiana, părintele episcop greco catolic de Oradea Virgil Bercea, notabilităţi de înalt nivel ale judeţului Sălaj, scriitori şi jurnalişti din Bihor şi judeţele Sălaj şi Cluj.

Următoarea şedinţă a cenaclului Baroului Bihor are loc azi, 16 iunie şi tot cu începere de la ora 18.00, invitatul nostru special fiind scriitorul George Roca din Australia care va lansa cartea sa „Taina scrisului”. Va invităm cu acelaşi respect şi căldură, datorate oamenilor iubitori de frumos şi literatură!