Miercuri, 18 ianuarie, cu începere de la ora 16.00  în sala festivă a Baroului Bihor, a fost organizată o seară omagială consacrată poetului naţional Mihai Eminescu de către cenaclul literar Barbu Ştefănescu Delavrancea al Baroului Bihor și organizaţia Cetăţeni la puterea a treia.

 

Cuvântul de deschidere l-a avut avocat dr. Pașcu Balaci, președintele  cenaclului literar, care a salutat importanţa sărbătorii Zilei Naţionale a Culturii în 15 ianuarie, ziua naşterii poetului nepereche Mihai Eminescu, a cărui publicistică militantă națională a fost neglijată cu bună știință de către  regimul de dinainte de 1989 și ale cărui articole sunt de o mare și stringentă actualitate în zilele noastre. Vorbitorul a prezentat prima carte „POESII” publicată de către Titu Maiorescu. A fost singurul volum tipărit în timpul vieții lui Eminescu. Volumul a apărut pe 21 decembrie 1883 la editura Socec, cu o prefață și cu texte selectate de Titu Maiorescu și cu portretul autorului și cuprinde 63 de poezii, dintre care 26 au fost publicate de-a lungul unui deceniu în revista Convorbiri Literare. Titu Maiorescu scria poetului aceste rânduri: „Acum trebuie să știi că volumul de poezii ce ți l-a publicat Socec, după îndemnul meu, în Dechemvrie anul trecut, a avut cel mai mare succes, așa încât Socec stă încă uimit. În aceste 7 săptămâni de la aparițiunea lui, s-au vandut 700 de exemplare; o mie este toată ediția și de pe acum trebuie să te gândești la ediția a doua, care va fi reclamată pe la toamnă și în care vei putea face tu toate îndreptările ce le crezi de trebuință. Poeziile D-tale sunt azi cetite de toate cucoanele, de la Palat până la mahalaua Tirchilești, și la întoarcerea în țară te vei trezi cel mai popular scriitor al României. Așa cam este, dar tot nu este rău, când te simți primit cu atâta iubire de compatrioții tăi”.

Cartea de „POESII” a fost republicata în 1995 în ediție anastatică și Paşcu Balaci a oferit volumul spre a fi răsfoit de către toti  membrii și invitații la această manifestare.

A urmat la cuvânt invitatul special al serii dl. prof. univ. dr. Mihoc Blaga  care ștergând colbul de pe cronice bătrâne, cum ar spune Poetul, a arătat  inconsistența clișeului potrivit căruia Mihai Eminescu care a lucrat la ziarul Timpul al Partidului Conservator ar fi fost mai mult sau mai puțin un reacționar. Eminescu nu a fost un reacţionar, ci un om luminat şi care a pledat pentru păstrarea tradițiilor sănătoase ale poporului român. Poetul Gheorghe Vidican a prezentat operele eminesciene recent apărute la casa de editură Tipo Moldova și a recitat câteva din creația sa literară recenzată elogios în paginile revistei literare Tribuna din Cluj-Napoca.

A urmat la cuvânt ing. Mioriţa Săteanu, cetăţean de onoare al municipiului Oradea, care într-un referat intitulat „Dor de Eminescu”  a scris despre poezia de dragoste a acestuia. Doamna Săteanu a citat pe Mircea Eliade care spunea că dacă poporul român dispare de pe faţa pământului şi rămâne o singură carte a lui Eminescu, lumea va şti cine au fost românii. Recenzenta a făcut cunoscut faptul că în Guiness Book of World records, poezia  „Luceafărul” a fost omologat drept cel mai lung poem de dragoste al lumii. De asemenea, NASA a botezat cu numele de Eminescu un crater cu un diametru de 125 de kilometri de pe planeta Mercur. Nemaivorbind de faptul că BNR a pus în circulaţie bancnota cu cea mai mare valoare de 500 lei cu chipul lui Mihai Eminescu. Nu în ultimul rând, versuri din poemul „Rugăciunea unui dac” l-au impresionat atât de mult pe fostul Papă Paul al II-lea, încât acestea au fost recitate în limba română în Cetatea Vaticanului.  Anul 1989 a fost declarat de UNESCO anul internaţional Eminescu şi tot UNESCO a decis ca poetul Mihai Eminescu să fie declarat Poet al Anului 2000.

În continuare, corul de veterani Traian Moșoiu coordonator prof. Mircea Dan şi dirijor Ioan Fluieraş a interpretat mai multe cântece din cunoscutul repertoriu consacrat liricii eminesciene. O surpriză plăcută a fost execuţia unui dans artistic de către eleva Maria Şomolan pe versuri din creaţia eminesciană.

Au recitat din poeziile lui Mihai Eminescu invitaţii serii şi anume Alexandru Sfîrlea, Gheorghe Vidican, prof. Silvia Bodea, Mera Florica, Florina Rodica Denuţ, Victoria Iuga, Leontina Costruţ, Hetes PAscu, Aurel Horgoş, Maria Odette Bilan, Cozma Aneta şi a oferit un recital vocal Luceafărului poeziei romîneşti doamna prof. Maria Matei. La capitolul de  discuţii libere asupra manifestarii, consilierul juridic Nicolae Sălăjan a atras atenţia asupra unei erori fundamentale care apare în Legea nr. 238 din 7 decembrie 2010 privind declararea zilei de 15 ianuarie Ziua Culturii Naţionale. Această lege nu face vorbire deloc în cele numai trei articole despre numele poetului Mihai Eminescu, a cărei operă deosebită a dus la adoptarea acestei legi de către Parlamentul Romaniei. 

A fost o seară emoţionantă, cu recitări, interpretare de căntece dedicate  marelui poet cu atatea puncte de convergenta cu Bihorul, cu localităţile  Holod, Ştei, Beiuş, nemaivorbind de revista Familia care l-a debutat la Pesta pe Mihai Eminescu şi care, mutată din Pesta în Oradea în 1880, va publica  alte câteva poeme importante ale lui Eminescu (O călărire în zori, La Heliade, Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie, Junii corupţi),  revista de cultura dedicându-i poetului, la moartea acestuia, un întreg număr – cel din 7 iulie 1889 cu următoarele cuvinte ale lui Iosif Vulcan: „Eminescu a murit, națiunea mea îmbracă doliu!… Poezia română plânge! Vi s-a dărâmat o columnă, vi s-a stins un Luceafăr, vi s-a răpit o podoabă … Genialul poet Mihail Eminescu a încetat din viață”.

Eminescu a cunoscut farmecul poeziilor şi doinelor populare bihoreneşti, a folclorului bihorean, prin culegerea de poezii populare culese de Miron Pompiliu, din care se pare că s-a inspirat în poemul „Ce te legeni, codrule”, după o doină populară din Ţara Beiuşului, „Ce te legeni, bradule”, precum şi în scrierea basmului „Făt Frumos din lacrimă”. O perioadă scurtă, Miron Pompiliu l-a găzduit pe Mihai Eminescu în odaia sa sărăcăcioasă din Iaşi,  prilej cu care Eminescu îi recita lui Pompiliu noile creații, ambii fiind obișnuiți ai ceaiurilor literare găzduite de Veronica Micle și Matilda Cugler. Mai târziu, în perioada bolii lui Mihai Eminescu, Miron Pompiliu va fi cel care se va interesa constant de soarta și starea de sănătate a poetului, ba chiar va colecta fonduri pentru a plăti unele tratamente. Ardeleanul va avea aceeași dragoste frăţească pentru Mihai Eminescu până la tristul sfârşit al marelui poet din iunie 1889.

Mai  târziu, Beiuşul cultural care prin liceul său a dat zece academicieni ai României a ridicat prin râvna societăţii culturale Lioara condusă de notarul Ioan Tocoian şi poetul Nicolae Brânda un bust al poetului Eminescu în parcul cu acelaşi nume, bust inaugurat în data de 20 octombrie 2011.

Seara omagială Eminescu  a fost onorată de prezenţa mai multor oameni de cultură, avocaţi şi notari ai urbei noastre, de jurnalişti, profesori şi medici. Viitoarea şedinţă de cenaclu literar se va anunţa din timp în Crişana şi pe reţelele de socializare.

 

Cronicar