În sala festivă a Baroului Bihor a avut loc, joi, o comemorare a poetului naţional Mihai Eminescu, urmată de lansarea celui de-al treilea volum al cărţii Taina scrisului, autor George Roca, scriitor orădean stabilit de multă vreme în Australia.

Preşedintele Cenaclului literar, avocat dr. Paşcu Balaci, a făcut referire la strânsele legături ale vieţii şi activităţii literare a Luceafărului poeziei româneşti cu Bihorul prin Iosif Vulcan, naşul său literar de la revista Familia în anul 1866 şi cu poetul şi folcloristul Miron Pompiliu, din Ştei. Despre viaţa poetului şi opera cuprinzătoare a acestuia a prezentat un referat amănunţit şi necesar avocatul Şerban Nicolae Remus. Despre însemnătatea creaţiei eminesciene s-au referit în cuvântul lor şi George Roca, Constantin Moşincat, Mimi Vancea, Florian Chelu şi Aurel Horgoş. Doamna Maria Matei a interpretat cu multă căldură poemul lui Grigore Vieru dedicat lui Eminescu, precum şi Sara pe deal. A urmat prezentarea autorului George Roca (tânăr, frumos, onest, emigrat în Australia, după titlul unui film cunoscut!) de către dr. colonel rez. Constantin Moşincat care a elogiat activitatea literară a domnului George Roca, un mare român, dar şi un făuritor de reviste virtuale şi unde au fost publicate creaţiile a sute de scriitori de pe toate continentele. George Roca s-a născut în 14 iulie 1946, în Huedin, din 1980 s-a stabilit în Australia. A studiat la Liceul Mihai Eminescu din Oradea, a absolvit Facultatea de Filologie din Oradea în 1967, a studiat actoria şi arta mânuirii păpuşilor la Bucureşti între 1967-1970 în cadrul unui curs de 3 ani organizat de Ministerul Culturii şi Teatrul Naţional din Bucureşti, vorbeşte în engleză, maghiară, italiană, franceză, spaniolă, rusă şi germană. Din 1993 devine membru al Academiei de Știinţe, Literartură şi Arte din Oradea, este membru al Academiei româno-americane în 2002, în 2010 primeşte Diploma de excelenţă pentru promovarea activităţii literare româneşti în relaţiile internaţionale din partea Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, în 2013 primeşte ordinul Ambasador al Culturii din partea Ligii Scriitorilor Români, filiala Bucureşti, şi medalia Virtutea literară. Dintre cărţile sale enumerăm următoarele: Dezvoltarea arhitecturii în perioada de domnie a binecredinciosului voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt, Evadare din spaţiul virtual, De vorbă cu stelele (interviuri) volumul 1 si 2, Căutând insula fericirii (poeme), Poeme multilingve cifrate, 2009-2019, Radio Prodiaspora - un deceniu de vis, antologie aniversară, Taina scrisului, volumele 1, 2 și 3. Apare şi în multe lucrări colective, fiind şi un excelent grafician de coperţi de carte, pentru mulţi autori, precum Paşcu Balaci, Al. Florin Ţene, Adrian Bugariu, Georgeta Resteman, Viorel Vintilă, George Smarandache etc. Paşcu Balaci l-a asemănat pe românul-australian George Roca cu acei căutători de pepite de aur prin pustiurile Australiei, numai că el caută pepite de literatură risipite ale autorilor români de pe tot cuprinsul globului pământesc şi pe care reuşeşte să-i strângă la un loc în paginile unor publicaţii virtuale precum Rexlibris, Prolibris, Paradox, Agero, Viaţa parohială, Arcada, Romanian VIP,  Antipozi, Australiana, Latitudinea, Argument, dar şi unor publicaţii în format atât virtual, cât şi fizic, precum Jurnal olimpic, Românul Australian, Spirit românesc, Familia română, Pagini româneşti din Noua Zeelandă, Oglinda literară, Mioriţa, Român în lume şi altele. Despre activitatea prodigioasă a autorului orădean au scris Artur Silvestri, Al. Florin Ţene, Nicolae Băciut, Constantin Mălinaş, Dimitrie Bălan, Elena Buică, Adrian Botez, Melania Cuc, Iosif Popa, Lucian Munteanu şi mulţi alţii. În semn de preţuire sinceră, autorului care nu şi-a uitat niciodată ţara i-a fost înmânat în cadrul festiv al şedinţei Cenaclului un steag al Asociaţiei Cavalerilor de Clio de catre dr. Constanin Moşincat, împreună cu un exemplar al lucrării sale de referinţă Cazemata, lansată tot în cadrul unei şedinţe a cenaclului nostru literar. Corul de veterani Traian Moşoiu a interpretat în cinstea oaspetelui venit de peste Pacific cântece patriotice cu un deosebit efect emoţional şi i-a urat tot pe cale interpretativă urarea de LA MULTI ANI!  Invitat la cuvânt, scriitorul George Roca a amintit despre copilăria şi adolescenţa sa, despre faptul cum a fost îndemnat să trăiască taina scrisului, descoperind în imediata apropiere pe eleva Doina Coman, cea care va deveni mai târziu Ana Blandiana, despre viaţa de student, mulţumind profesorilor universitari prezenţi în sală, Valentin Chifor şi Paul Magheru. Mărturisind că a ajuns în Oradea după 52 de ore de peripeţii pe calea aerului, George Roca a precizat că vine cu regularitate în ţara natală şi a recitat binecunoscutul său poem de suflet  Ardealul, emoţionând întreaga asistenţă. Autorul a mulţumit tuturor celor care au luat cuvântul, profesorilor săi, celor care au  ţinut să-l întâlnească, precum dl. Florian Dacin, care s-a întâlnit cu George Roca în Australia, printele Rusu Dorel Octavian, dl. Ioan Chivari, poeţii Alexandru Sfârlea,Viorel Boldiş, Sabina Măduţa, Nona Tudor  Herdeanu,  autorii  Aurel Horgoş, Mimi Vancea,  Florica Mera, sculptorul Cornel Durgheu, dl. Săteanu, fratele doamnei Mioriţa Săteanu, Marius Aron, Ioan Bărnuţiu, col. rz. Grigore Bartoş, avocaţii Maria Molnar, Antiţa Balaci, prof. Maria Chirilă, doamnele din asociaţia prezidată de doamna Mioriţa Săteanu şi alţii. Viitoarea şedinţă a Cenaclului va avea loc cu prilejul Pelerinajului poetic PE CRIȘURI ÎN SUS şi care va fi anunţată din timp în ziarul Crişana şi pe reţelele de socializare.