În pragul Sărbătorilor de Iarnă, la sfârşit de an, a apărut al doilea număr al Revistei de sociolingvistică, revista studenţilor de la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea, al cărei director coordonator este lectorul universitar dr. Valerica Draica, redactor-şef, conf. univ. dr. Dumitru Draica, redactor coordonator, studenta Renata Uşvat şi un colectiv redacţional, format din studenţii filologi, din anii II şi III: Georgiana Coman, Diana Faulhaber, Camelia Ioana Ienciu, Eliza Florina Ivan, Larisa Lucaciu, Andreea Bîrneţ Pădurean, Elena Adriana Sala, Cătălin Vlad, dar şi din anul I: Mădălina Bott, Alexandra Coţe, Crina Lele.                        

Lectorul universitar dr. Valerica Draica, pentru "a împărtăşi" celor din jur lucruri din lumea minunată a Filologiei, a înfiinţat, în urmă cu un an, Cercul de lingvistică,  o întrunire a tuturor studenţilor de la Facultatea de Litere, dornici de a descoperi lucruri noi şi de a se afirma. Dat fiind faptul că studenţii au apreciat ceea ce face doamna  profesoară, aceasta a dorit să înfiinţeze şi o revistă care să fie accesibilă nu doar studenţilor, ci şi celor care doresc să se informeze, să citească şi să scrie, care doresc să-şi exprime gândurile, ideile şi sentimentele lor. Astfel, în luna martie a acestui an, a apărut, la Editura Universităţii din Oradea, primul număr al Revistei de Sociolingvistică, sub conducerea doamnei lector universitar dr. Valerica Draica.

Sociolingvistica, după cum menţiona dr. Valeria Draica, în primul număr, studiază dinamica sau evoluţia unei limbi, care nu ţine doar de vorbitorii ei, ci şi de mediul social în care aceştia vorbesc limba respectivă. Momente ale tradiţiilor româneşti precum şi din istoria noastră culturală sunt marcate de membrii cercului. "În acest sens, urmărim să dezvoltăm o serie de activităţi necesare, să înregistrăm şi să apreciem relaţia dintre limbă şi societate, diversitatea sau unitatea lingvistică, determinate de anumiţi factori sociali, ... să diferenţiem formele de existenţă ale limbii în raport cu grupurile sociale care o folosesc, să comentăm exprimarea acestora, să "localizăm" interlocutorii după modul de a vorbi", afirmă Valerica Draica.

Numărul doi al revistei este deschis de articolul Colinda, semnat de Valeria Draica. "Este decembrie, miroase a brad, iar sentimente de prietenie şi compasiune pentru cei mulţi şi neajutoraţi sunt tot mai vii şi mai puternice... toţi trebuie să fim deschişi şi predispuşi miracolului divin, cântăm colinde şi ne place să ascultăm colinde...", notează autoarea.  Un alt articol, Limba. Fenomen social..., este semnat de Alexandra Coţe, care nenţionează, printre altele, că limba  este cea mai însemnată comoară pentru locuitorii unei ţări, este un cadru social de existenţă, ea nu ar putea exista fără societate, după cum nici societatea nu ar putea fiinţa fară limbă. Aceasta se manifestă în interiorul unei societăţi prin indivizii vorbitori, din necesitatea comunicării interumane şi din dorinţa de a crea relaţii cu alţi oameni. Concluzionând, limba este un fenomen complex, dar şi fascinant, căci aşa cum afirma şi Constantin Noica "Nu noi suntem stăpâni ai limbii, ci limba e stăpânul nostru".  Despre limbă, cel mai important mijloc de comunicare interumană, despre cuvânt şi despre comunicarea în sine, vorbesc şi Crina Lele, în articolul Cuvântul din perspectivă sociolingvistică, şi Camelia Ioana Ienciu, în articolul intitulat Comunicarea interculturală.

Şi tot despre limba română contemporană, despre corectitudinea ei, despre folosirea ei corectă în diverse medii sociolingvistice, despre influenţele străine care nu ar trebui să afecteze limba prea mult,  despre dialectele care au stat la baza limbii române şi care au contribuit, într-o măsură mai mare sau mai mică, la formarea ei, au scris şi Renata Uşvat - Ce e nou în DOOM 2, Andreea Camelia Bîrneţ Pădureanu - Englezismele care ne înconjoară, Georgiana Coman - Dialectele - noţiuni generale, Diana Faulhaber - Mic îndreptar ortografic şi Elena Adriana Sala - Ortografie sau gramatică !? Larisa Lucaciu realizează un interviu cu studenţii străini, în care aceştia răspund la unele întrebări despre actualitatea românească, învăţământul orădean, viaţa de student aici, în oraşul de pe malurile Crişului. Mai consemnăm şi trei recenzii, semnate de Eliza Florina Ivan - 1949 în Bihor: Înlăturarea chiaburimii - o manifestare a luptei de clasă la sate, lucrare semnată de  autorii Gabriel Moisa şi Cristina - Liana Puşcaş (despre modul în care regimul comunist a înţeles să intervină pentru pacificarea satelor din Bihor, care în vara anului 1949 s-au răsculat împotriva colectivizării forţate) şi de Mădălina Bott, două recenzii ale unor autori străini - Fata cu cercel de perlă, de Tracy Chevalier, şi Iubita locotenentului francez, de John Fowles. Acest al doilea număr al Revistei de sociolingvistică, mult mai bogat decât primul, se încheie cu patru poezii - încercări literare ale lui Cătălin Vlad, care marchează debutul acestuia în lumea literaturii.         

Eliza Florina Ivan, studentă anul III, Facultatea de Litere, Universitatea din Oradea