Mare susținător al ministrului „pamblică” cu care a „colaborat împreună”, Constantin Bungău tace mâlc acum când a ajuns să bage mâna în buzunarul studenților pentru a le asigura salarii profesorilor. Ba mai mult, în discuția cu reporterul Crișanei, a încercat să explice că legea l-a obligat să crească taxele și că nu există nicio gaură în buget, deși președintele Senatului a subliniat că Universitatea are un deficit de 12 milioane de lei.

 

La sfârșitul lunii ianuarie, după ce „genunche” a făcut rocada cu „pamblică”, la conducerea Ministerului Educației, rectorul Constantin Bungău trimitea o scrisoare presei prin care își arăta susținerea față de Valentin Popa cu care spunea că a avut „oportunitatea de a colabora împreună (sic!)” în cadrul Consorţiului Academica Plus, format din universităţile din Alba-Iulia, Arad, Bacău, Oradea, Petroşani, Piteşti, Ploieşti, Sibiu, Târgovişte şi Târgu Jiu. Strategia partidului de guvernământ în ceea ce privește Ministerul Educației a fost aceea de a pune miniștrii slabi la conducere pentru că cei de la universitățile importante ar fi avut mai multe pârghii să îi controleze „la doctorate”. Agramații din ultimii ani s-au bucurat însă ca și cum l-ar fi prins pe Dumnezeu de-un picior, nici vorbă să aibă inițiative în curățarea mediului academic, să ridice privirea sau să aibă puncte de vedere proprii. Valentin Popa a fost perceput de o parte a universităților drept un fel de „haiduc” care a luat de la universitățile sărace și a dat la cele bogate doar că, dacă universități precum cele din București, Iași, Cluj-Napoca sau Timișoara sunt undeva dincolo de locul 500 în topurile internaționale, universități ca Oradea sau Suceava nu există în aceste topuri. Și în acest domeniu, nu e ca și cum dacă dai doi lei în plus universităților mici vor apărea brusc în aceste topuri dar în mod cert dacă iei de la cele bune, tai șansa României să mai existe pe această hartă. Asta este însă altă discuție. După ce Guvernul a decis să crească salariile cadrelor universitare (din pix, fără nicio consultare cu ordonatorii de credite), universitățile românești au început să-și dea seama că povara la buget va fi prea mare. Că dacă nu vor primi bani de la Minister, pentru a acoperi aceste diferențe, nu vor mai putea să dea salarii. Și la Oradea s-a conștientizat acest lucru, dar perdelele de fum i-au făcut pe mai marii instituției să tacă mâlc pentru că imaginea lor contează. Ministerul Educației le-a scos ochii cu bani pentru activități extracurriculare, în jur de 250.000 de lei, bani de-o „supă instant” dacă îi raportăm la „gaura” pe care creșterea salariilor a dat-o bugetului instituției. O altă perdea de fum au fost lucrările Consiliului Naţional al Rectorilor, ținute la Universitatea din Oradea în luna iunie, unde Bungău s-a bătut cu pumnul în piept că doi miniştri şi patru foşti miniştri au participat la conferințe. Cum ar veni, Universitatea este, în sfârșit, băgată în seamă la București. Nota de plată a venit odată cu primele alocații financiare de la Ministerul Educației, când Universitatea din Oradea a constatat că nu va mai avea cu ce plăti salariile. Vorbim aici de o gaură în buget, confirmată de președintele Senatului Universității, Sorin Curilă, de aproximativ 12 milioane de lei. Drept urmare, pe 28 iunie, Senatul Universității din Oradea a decis, printre altele, să crească taxele pentru anul universitar 2018-2019 la 13 facultăți, cu sume cuprinse între 100 și 600 de lei și să taie slariile diferențiate ale profesorilor, stimulentele de până la 30% din leafă pe care le luau cei care avea performanțe profesionale sau funcții de coordonare.

„În martie a venit creșterea salarială care nu a fost suportată de Minister așa că avem un deficit de 12 miloane de lei. În luna decembrie am fi putut ajunge în situația de a nu mai avea bani de salarii. Se așteaptă o rectificare bugetară dar nu ne putem baza pe așa ceva. Am luat cu responsabilitate măsuri de reducere a sporurilor și creșteri ale veniturilor. Nu doar studenții vor avea de suferit ci și profesorii care muncesc pentru sporurile care le vor fi tăiate”, a spus Curilă. Chiar și cu aceste măsuri, Universitatea nu rezolvă problema, ele aducând la buget în jur de 4,5 milioane de lei.

În încercarea de a liniști apele, rectorul Constantin Bungău a spus pe 24 iulie că a primit de la Ministerul Educației „cea mai generoasă alocare bugetară de până acum” și că aceasta a acoperit creșterile de salarii. Ba, mai mult, în discuția cu reporterul Crișanei a declarat senin că „nu există nicio gaură bugetară” și că nu a crescut taxele pentru a acoperi deficitul ci pentru că Universitatea este obligată să facă o corelare bugetară căci „altfel, ne ia Curtea de Conturi. A, că eu vreau să fiu mai eficient, asta e altceva!”.

Și mai tristă este atitudinea rectorului care dă vina pe presă pentru că ajută „concurența” în loc să fie sincer și transparent. De fapt, transparența a murit demult la Universitatea din Oradea dacă luăm în calcul numărul de conferințe de presă care se țin pe an.

În ciuda insistenței verbale de a nu implica politic Universitatea din Oradea, rectorul Constantin Bungău este în acest moment, mai mult aliatul ministrului Valentin Popa decât al studenților sau profesorilor din instituția pe care o păstorește. Cum altfel am putea interpreta tendința de a cocoloși un individ ajuns vremelnic la conducerea Educației, în defavoarea propriilor colegi și studenți cărora le bagă adânc mâna în buzunare? Că le ia din bani, le ia, dar măcar să nu îi mai și mintă!