Dincolo de zdrăngănitul armelor.  Jumătate dintre ucraineni nu vor să existe nici vize nici vamă între Rusă și Ucraina

 

Cristina Melnic*

Sursă foto: Shutterstock

Pe fondul unui zdrăngănit de arme orchestrat de Moscova și o presiune exercitată asupra puterilor occidentale de a negocia în scopul prevenirii unei prezumate invazii militare la scară largă în Ucraina, în acest început de an au avut loc la Geneva discuții și negocieri între SUA/NATO/OSCE și Federația Rusă privind securitatea de pe continentul european. Altfel spus, după cum LARICS a tot anunțat, în aceste momente se certifică încheierea unui ciclu de extindere euro-atlantică în spațiul estic și se caută atribuirea unui statut spațiului dintre alianța nord-atlantică și frontierele rusești, iar în prim-plan este vizată Ucraina.

La cald, rezultatele acestor negocieri par a fi nule, iar asupra punctelor-cheie nu s-a ajuns la niciun numitor comun, din cauza discrepanțelor de viziune asupra securității europene, aparent, prea mari. Dar am asistat doar la episodul întâi. Discuțiile și tatonările vor continua, rămâne de urmărit dacă se vor descoperi nuanțe ale acestor întrevederi în următoarea perioadă, precum și în procesul de elaborare al următorului concept strategic al NATO, care trebuie să fie gata până la Summit-ul NATO de la Madrid din 29-30 iunie.

Până atunci sau până la eventualele decizii anunțate legate de Ucraina și nu numai este necesar să luăm pulsul real al societății și să stabilim care este relaționarea dintre Ucraina și Rusia, dincolo de pozițiile oficiale ale reprezentanților politici, fiindcă până la urmă dimensiunea socială poate determina perspectiva de viitor din punct de vedere securitar, iar Ucraina este subiectul principal în toată această dilemă.

Ucrainenii nu au încredere în Rusia, nici rușii în Ucraina…

În primul rând, conform ultimelor sondaje publicate, în paralel în luna decembrie, de către Kyiv International Institute of Sociology (KIIS) din Ucraina și Levada Center din Rusia, se constată o deteriorare a atitudinilor ucrainenilor față de Rusia și a rușilor față de Ucraina pe fondul ultimelor tensiuni, astfel ponderea rușilor care au o atitudine pozitivă față de țara vecină a ajuns la 45%, iar cea a ucrainenilor se situează la 39 %.

În timp ce societatea rusă este împărțită aproape în mod egal la felul în care se raportează la Ucraina (45% pozitiv vs 43% negativ), în cazul ucrainenilor se constată un trend descendent în rândul celor care au o atitudine pozitivă față de Rusia (39% pozitiv vs 47% negativ), după cum se poate observa în diagrama de mai jos.

Se poate remarca faptul că tinerii ruși (18-24 de ani și 25-39 de ani) au cea mai bună atitudine față de Ucraina, (57%, respectiv, 55%, care se raportează pozitiv), iar această atitudine pozitivă (58%) predomină și printre respondenții care au rude sau prieteni în Ucraina (în rândul rușilor sunt aproximativ o treime, iar 2 din 5 ucraineni au raportat că au rude apropiate în Rusia), la polul opus situându-se categoria de vârstă de peste 55 de ani și cei care nu au rude și prieteni în Ucraina, în timp ce atitudinea pozitivă față de Rusia din Ucraina crește gradual de la vest către est, respondenții din sudul și estul Ucrainei având o părere mai bună față de Rusia (52%).

… dar la nivel de populație nu există tensiuni majore

Surprizele apar însă abia acum. Căci atunci când vorbim de atitudinea ucrainenilor față de Rusia și invers, aceasta se diferențiază în cea negativă – atribuită conducerii – și cea pozitivă – față de populația celuilalt stat. În sondajele din ambele țări se identifică o majoritatea printre respondenți care au o atitudine proastă față de conducerea țării vecine și o atitudine bună față de populația obișnuită a celeilalte țări, după cum se poate observa mai jos.

Astfel, atât ucrainenii cât și rușii au o atitudine predominant pozitivă unii față de ceilalți: 83% dintre ruși au o atitudine bună față de locuitorii Ucrainei, 76% dintre ucraineni au o atitudine bună față de locuitorii Rusiei, în timp ce atât ucrainenii, cât și rușii au o atitudine negativă față de conducerea țării vecine, astfel 67% dintre ruși au o atitudine negativă față de conducerea Ucrainei, iar 76% dintre ucraineni au o atitudine negativă față de conducerea Rusiei.

De asemenea, trei sferturi dintre ucraineni (76%) consideră că oamenii de rând din Rusia nu au nicio influență asupra politicilor conducerii Rusiei.

Pe parcursul anilor a fost monitorizat și nivelul de sprijin pentru independența Ucrainei, care se situează la 88% printre ucraineni și 75% printre ruși, rămânând relativ constant din 2014, în timp ce 6% dintre ucraineni și 18% dintre ruși susțin unificarea Ucrainei cu Rusia.

Majoritatea rușilor și ucrainenilor nu vor nici vize nici vamă

Factorul fluctuant îl reprezintă conceptul de frontieră dintre cele două state, astfel că există o convingere predominantă în rândul rușilor că Ucraina și Rusia ar trebui să fie state independente, dar prietenoase „cu frontiere deschise, fără vize și vămi”, iar această părere este împărtășită și de către majoritatea ucrainenilor (50% vs 49%). Cu toate acestea, după cum se poate observa în graficele care urmează, în Ucraina sunt 39% care consideră ar trebui că relațiile dintre cele două țări ar trebui să fie la fel ca și cu alte state, adică „cu frontiere închise, vize și vămi”. Avantajul, în sondaje, nu e însă de partea lor!

Atitudinea cetățenilor ucraineni față de Rusia și cea a rușilor față de Ucraina are resorturi istorice, care încă menține pozitivitatea în vederea relaționării dintre cele două țări, după cum reflectă cifrele exprimate mai sus, totuși însă trendul este descendent pe fondul tensiunilor care au loc și se mențin atât la nivel diplomatic, cât și militar de la frontiera Ucrainei sau în Donbas. Astfel, 45% dintre ruși se raportează în mod pozitiv față de Ucraina, iar 47% dintre ucraineni au o atitudine negativă față de Rusia.

Aceste rezultate reflectă modul în care se raportează ucrainenii și rușii unii la alții, deoarece pentru o parte dintre respondenți întrebarea despre atitudinea generală pe care o au față de Rusia sau Ucraina este asociată în primul rând cu conducerea celeilalte țări și cu mesajele transmise prin intermediul mass-mediei sau pentru cealaltă parte asocierea se face în primul rând cu locuitorii celeilalte țări și interacțiunea pe care o au în mod direct sau au avut-o de-a lungul timpului (grade de rudenie, relații de prietenie etc.). Din acest motiv avem rezultatele prezentate mai sus, fiindcă sondajele ne arată că locuitorii ambelor state se raportează preponderent pozitiv față de populația celeilalte, în timp ce atitudinea negativă se manifestă strict față de conducerea celeilalte țări.

De remarcat este faptul că marea majoritate a ucrainenilor consideră că oamenii de rând din Rusia nu au o influență asupra politicilor conducerii Federației Ruse, ceea ce, de asemenea, influențează felul în care se raportează la țara vecină.

Iar nu în ultimul rând se arată că există un comun acord între cetățenii ambelor țări, care în mod majoritar își doresc o relație specială și susțin că Ucraina și Rusia ar trebui să fie state independente, dar prietenoase – cu frontiere deschise, fără vize și vamă.

Concluzii. Dincolo de paradoxuri

  1. Cifrele prezentate par surprinzătoare privite dinspre știrile războinice și amenințările din presă care ne copleșesc în ultimele săptămâni. Și totuși, realitatea este că, dincolo de stratul politice, relațiile dintre ruși și ucraineni sunt surprinzător de cordiale.
  2. Odată cu trecerea timpului și a antagonizării părților de la nivel înalt politic între Ucraina și Rusia, atitudinea negativă a populației ucrainene s-a tot accentuat și, poate, se va accentua, cel puțin a unei părți a publicului ucrainean (nord și vest). Totuși o mare parte dintre ucraineni încă se mai raportează pozitiv față de Rusia din rațiuni istorice și pe fondul unei nostalgii venite de pe urma unei guvernări haotice.
  3. Aceste sondaje sunt publice, și poate că există multe altele care evaluează starea de spirit din Ucraina care nu sunt la îndemâna tuturor. Înțelegem acum mai bine, poate, unele gesturi ale Moscovei apropo de distribuirea mesajului. Și președintele Vladimir Putin (analiza aici) și fostul premier Medvedev (articolul aici) se adresează sau încearcă să se adreseze publicului ucrainean, acelor procente semnificative de public care au simpatii față de ruși. Doar că efectele nu vor fi neapărat pozitive, pentru că ucrainenii nu iubesc statul rus, cu care evident îi asociează și pe Putin și pe Medvedev. Dar trebuie să reținem faptul că Rusia are o comunicare dublă față de Ucraina, bazată, evident, pe stările de spirit ale populației, pe care încearcă să le utilizeze în interes propriu. Moscova țintește, în acest context, izolarea președinteleui Zelenschi și „pedepsirea” acestuia pentru că nu întreprinde pași concreți în favoarea soluționării conflictului din Donbas – adică implementarea Acordurilor de la Minsk (favorabile Rusiei) -, știind că populația Ucrainei asta așteaptă – soluționarea conflictului.
  4. Elementul de paradox probabil îl reprezintă faptul că populațiile ambelor țări au o atitudinea negativă față de conducerea celeilalte, însă nu și față de populație. Explicația este că, probabil, cum am văzut în cazul Ucrainei, cetățenii sunt convinși, practic, că rușii nu au nicio influență asupra politicii de la Kremlin, deși până la urmă liderii politici și ideile reflectate de către aceștia în programul lor au fost aleși (în cazul lui Zelenskii) sau sunt agreate (în cazul lui Putin) de către o majoritate largă a populației, inclusiv pe dimensiunea de securitate.
  5. Vestea bună este că, la nivel popular, războiul nu este o opțiune nici pentru ruși, nici pentru ucraineni. Apelul la populație nu l-ar putea justifica, nici pe departe nu l-ar putea susține. Este cel mai puternic mesaj pentru politicieni pe care cele două populații îl transmit prin aceste sondaje.

*Cristina Melnic este cercetător asociat la Centrul de studii sino-ruse (CSSR) din cadrul ISPRI și expert pe spațiul ex-sovietic.