Foto: Jin Canrong (金灿荣), profesor la Facultatea de Relații Internaționale din cadrul Universității Renmin din Beijing, Sursa: aici

Jin Canrong: Conflictul dintre Rusia și Ucraina va avea cu siguranță un impact asupra relațiilor sino-americane, însă, în ce măsură, este dificil de spus. Este încă în plină desfășurare. El nu este doar cel mai mare eveniment politic internațional din acest an, ci și cel mai mare eveniment internațional de la sfârșitul Războiului Rece, încheiat cu 31 de ani în urmă, deoarece a afectat baza sistemului internațional condus de SUA. Dacă rolul SUA la nivel internațional va fi diminuat, asta va avea un mare impact asupra lumii și, de asemenea, asupra relațiilor dintre SUA și China. Prin urmare, conflictul ruso-ucrainean este un incident major și un factor terță important care afectează relațiile sino-americane. Cât despre impactul acestuia, este necesar să mai așteptăm să treacă încă doi ani ca să ne putem da seama.

Foto: Yang Xiyu (杨希雨)cercetător la Departamentul de Cercetare Asia-Pacific, Institutul de Studii Internaționale din China, Sursa: aici

Yang Xiyu: În opinia mea, conflictul dintre Rusia și Ucraina nu are un impact direct asupra relațiilor sino-americane, ci influențează indirect trei mari direcții, dintre care două sunt certe și una incertă.

În primul rând, este evident că acest conflict a intensificat confruntarea dintre blocurile geopolitice globale și a deteriorat și mai mult climatul relațiilor dintre China și Statele Unite.

În al doilea rând, el a geopolitizat problema Taiwanului. Din cauza exagerărilor deliberate ale unor americani, unele mass-media din Occident au pus laolaltă două probleme complet diferite, așa-numita „Ucraina de astăzi” și „Taiwanul de mâine”, aducând noi provocări în ceea ce privește soluționarea problemei Taiwanului.

Ceea ce rămâne incert este miza conflictului care a izbucnit în Ucraina. Miza este noua ordine de securitate europeană și regulile de securitate, care e încă greu de deslușit. Izbucnirea conflictului ruso-ucrainean este de fapt un produs al eșecului din ce în ce mai mare al ordinii de securitate inițială și a legilor de securitate de pe continentul european. Din această cauză, actualul model de securitate din Europa se află într-o perioadă de tranziție și de remodelare istorică, nefiind stabilite noi ordini și reguli. Atât Rusia, cât și Statele Unite și Occidentul doresc să construiască propria lor ordine.

Cine ar putea câștiga la ora actuală?  În opinia mea, pe termen scurt, nici Rusia, dar nici Ucraina nu au șanse de a câștiga acest conflict, iar pe termen lung nu-l vor putea continua, ceea ce ar putea duce la un „aranjament post-conflictual ruso-ucrainean”, un compromis care ar stabili granițe geopolitice și legi de securitate acceptabile pentru toate părțile. Diferitele aranjamente pentru ordinea de securitate europeană după conflictul Rusia-Ucraina vor influența în diferite feluri relațiile sino-americane.

Foto: Fang Ning (房宁), cercetător la Institutul de Ştiințe Politice din cadrul Academiei Chineze de Științe Sociale. Sursa: aici

Fang Ning: Consider că atunci când vine vorba despre posibilul impact al conflictului ruso-ucrainean asupra relațiilor sino-americane, principalul factor îl reprezintă blocurile politice. Acest conflict a readus în discuție politica blocurilor, care poate deveni și mai serioasă. În prezent, Statele Unite, NATO, împreună cu alte state occidentale au format o tabără, iar cea de-a doua este formată din țări care nu sunt de acord sau nu îndrăznesc să conteste ordinea internațională dominată de Statele Unite ale Americii și de Occident.

Foto: Huang Renwei (黄仁伟), directorul adjunct executiv al Institutului Fudan pentru „Centura și Drumul” și Guvernarea Globală. Sursa: aici

Huang Renwei: Conflictul dintre Rusia și Ucraina a avut un impact major asupra relațiilor sino-americane, manifestat în principal prin creșterea semnificativă a factorilor geopolitici în cadrul acestora. În „Raportul privind Strategia de Securitate Națională” publicat în octombrie anul acesta (*2022), Statele Unite au continuat să califice China drept „cea mai mare provocare geopolitică”. Este pentru prima dată când factorilor geopolitici li s-a acordat o importanță atât de mare în politica SUA față de China, multiplicând incertitudinile in relațiile sino-americane.

„Concurența” dintre China și Statele Unite poate dura aproximativ zece ani

Yang Xiyu: Când discutăm despre „noul model de coexistență chino-americană”, există premisa că modelul anterior al acestei coexistențe nu mai este eficient. În relațiile sino-americane s-au produs deja schimbări majore, așadar, dacă în trecut vorbeam despre o relație între o superputere și o țară puternică, în prezent vorbim din ce în ce mai mult despre o relație între două superputeri. Cu alte cuvinte, s-a trecut de la o structură de comparație verticală la una de comparație orizontală, ceea ce va duce inevitabil la necesitatea unui nou model de coexistență pentru cele două ţări. Potrivit celui mai recent raport publicat de SUA privind „Strategia de Securitate Națională”, următorii zece ani vor fi decisivi, de aceea „trebuie să concurăm cu China și să câștigăm”.

Prin urmare, Statele Unite urmăresc un model de coexistență bazat pe „înfrângerea Chinei”, în timp ce partea chineză urmărește un model de coexistență bazat pe principii precum „respectul reciproc, coexistența pașnică și cooperarea de tip câștig-câștig”, reiterate în nenumărate rânduri de președintele Xi Jinping. În ceea ce privește noul model de coexistență care va apărea, în opinia mea, depinde în primul rând dacă China va reuși să își gestioneze bine afacerile și, în al doilea rând, dacă ea va putea folosi spiritul și înțelepciunea „căutării unui teren comun, păstrând în același timp diferențele” în diplomația Chinei Noi, pentru a uni toate forțele care pot fi unite, și pentru a mobiliza toți factorii pozitivi care pot fi mobilizați.

Fang Ning: Indiferent de care va fi noul model de coexistență sino-americană, acesta va depinde de următorii factori.

În primul rând, situațiile interne economice, sociale și politice ale Chinei și ale Statelor Unite vor afecta în cele din urmă relațiile sino-americane. Acestea includ politica partizană din Statele Unite precum și dacă economia chineză va reuși să se redreseze pe cât de repede posibil (ceea ce implică depășirea impactului pandemiei pe cât de repede posibil, cât și a impactului diferiților factori nefavorabili atât din țară, cât și din străinătate). China vrea să obțină o dezvoltare economică mai rapidă și mai bună.

În al doilea rând, evoluția și rezultatele conflictului dintre Rusia și Ucraina vor avea un impact indirect puternic și important asupra viitoarelor relații sino-americane.

În al treilea rând, situația din strâmtoarea Taiwan va afecta în mod direct viitorul model al relațiilor sino-americane.

În al patrulea rând, alți factori secundari precum posibilele schimbări ale problemei nucleare nord-coreene pot afecta, de asemenea viitoarele relații sino-americane.

He Weiwen: Deși deja existau tensiuni în cadrul relațiilor sino-americane, conflictul dintre Rusia și Ucraina a schimbat foarte mult situația geopolitică, determinând SUA să promoveze agresiv politica de blocuri. Tensiunile dintre cele două părți (SUA și China) au devenit parte din confruntarea între blocurile existente la nivel global. Aceasta este o nouă schimbare adusă de conflictul dintre Rusia și Ucraina. Pentru a putea observa, judeca și gestiona relațiile sino-americane, ele trebuie privite dintr-o perspectivă globală mai largă.

Huang Renwei: După summit-ul de la Bali, relațiile sino-americane au avut un punct de plecare, și anume, ambele părți și-au putut spune clar, în mod reciproc, care sunt liniile roșii. Așadar, primul punct al noului model sino-american este evitarea încălcării liniilor limită ale celeilalte părți. În al doilea rând, între cele două părți nu ar trebui să apară conflicte cauzate de încălcarea liniilor roșii. Iar în cazul unei posibile dispute, intensitatea acesteia ar trebui să fie suportată de ambele părți, altfel încât să nu se ajungă la depășirea liniilor limită, stabilite deja. În al treilea rând, este necesară găsirea unui nou conținut de cooperare. Un astfel de model nou este foarte realist și poate fi realizat prin eforturile ambelor părți, însă, în același timp, vor exista uneori situații în care forțele opuse se ciocnesc sau pun presiune pe liniile roșii. Factorii de decizie ai ambelor părți ar trebui să înțeleagă astfel de dispute și să gestioneze așa cum ar trebui posibilele crize.

China și Statele Unite percep conflictul ruso-ucrainean ca pe o avertizare timpurie la adresa lor. Partea chineză este preocupată de o posibilă repetare a „capcanei Ucrainei” în cazul chestiunii Taiwanului, în timp ce Statele Unite susțin că China va deveni o „a doua Rusie” care va „transforma Taiwanul în Ucraina”. Prin urmare, ambele părți au o problemă pe subiectul „capcana Ucrainei” în ceea ce privește subiectul Taiwan, ceea ce crește riscurile geopolitice dintre China și Statele Unite.

În afară de conflictul dintre Rusia și Ucraina, o atenție deosebită trebuie acordată Strategiei SUA în regiunea Indo-Pacificului, care este mai aproape de a fi concretizată, inclusiv propunerii cadrului economic în „Strategia Indo-Pacific” ca o implementare majoră în Asia de Sud-Est. Desigur, China are și ea noi mișcări. De pildă, a făcut un mare pas înainte în Orientul Mijlociu. Putem spune că, într-o oarecare măsură, factorii geopolitici din răspunsurile ambelor părți s-au intensificat, ceea ce determină creșterea incertitudinilor relațiilor sino-americane și, totodată conduce la o confruntare și mai acerbă.

Yang Yi: Deși China și Statele Unite au aspirații și urmăresc drumuri diferite, cele două părți trebuie să aibă de-a face una cu cealaltă. Prin „aspirații diferite” fac referire la urmărirea construirii unei comunități cu un viitor comun de China, în timp ce Statele Unite încearcă să-și mențină și să-și consolideze hegemonia globală. Prin „căi diferite” doresc să subliniez că partea chineză nu urmărește conflictul sau confruntarea, ci respectul reciproc și cooperarea de tip câștig-câștig, în timp ce Statele Unite, bazându-se pe forța de care dispun, insistă să concureze cu China.

Pe termen scurt și mediu, SUA nu-și vor schimba viziunea strategică asupra Chinei, potrivit căreia aceasta este cel mai important competitor strategic, decât dacă se va întâmpla ceva asemănător sau chiar mai mult decât atentatele din 11 septembrie 2001. Nu ne dorim intrarea într-o competiție nesănătoasă, ci o cooperare de tip câștig-câștig.

Ceea ce este cel mai important în prezent este modul în care va decurge concurența între cele două părți. În opinia noastră, competiția ar trebui să însemne a învăța unul de la celălalt, de a ajunge din urmă și de a înregistra progrese împreună și nu un joc „în care eu câștig, tu pierzi, eu trăiesc, tu mori”. Statele Unite cred în legea junglei și vor recurge chiar și la trucuri murdare pentru a-și slăbi rivalii. Așa-numita „competiție” este un „joc cu sumă zero” care se bazează pe încercuirea, izolarea și suprimarea Chinei pentru a câștiga. Cu toate acestea, între SUA și China există cel puțin un punct de acord, și anume acela de a preveni transformarea „concurenței” într-un conflict serios de fond.

Statele Unite au propus instalarea unui „gard de securitate”, numit de noi „supapa de siguranță”. Oare cum poate fi instalat așa ceva? China și Statele Unite gândesc total diferit. Noi pledăm pentru abandonarea strategică a mentalițății Războiului Rece, iar Statele Unite pentru așa-numita „gestionare a crizelor” la nivel tehnic. Prin urmare, conform teoriei obișnuite a relațiilor internaționale, pentru a menține stabilitatea între două puteri concurente, în afară de amenințările și interesele comune, este mult mai important să existe un echilibru general de putere între cele două părți. În prezent, din punct de vedere al puterii pe care o dețin la nivel global, SUA sunt mai puternice decât China, însă relația dintre cele două părți nu poate evolua decât de-a lungul timpului, pe o perioadă de aproximativ un deceniu, când balanța de putere dintre cele două țări tinde să se echilibreze.

Jin Canrong: Un fapt real este că în prezent ne aflăm într-o mare competiție, iar schimbările radicale care vor avea loc de-a lungul acestui secol vor fi unele radicale, de aceea trebuie să fim bine pregătiți.

Când au intrat în marea competiție, SUA au definit China drept principalul lor adversar,  asta în primul rând pentru că existența Chinei reprezintă în sine o provocare, declarând că vor folosi diferite mijloace în concurența cu noi. În acest sens, SUA se simt presate, estimând că va dura aproximativ 10 ani. Desigur că mai nou există un alt argument potrivit căruia PIB-ul Chinei nu îl va ajunge niciodată pe cel al Statelor Unite ale Americii. Indiferent de ce crede restul lumii, acest lucru nu va avea un impact substanțial asupra dezvoltării Chinei și, cu atât mai puțin nu poate schimba cursul dezvoltării acesteia. Am mare încredere în această țară, în această civilizație, în această națiune. Noi, chinezii, reușim să obținem rezultate remarcabile, însă pentru a învinge toate dificultățile mai avem nevoie de puțin timp.

Prin urmare, în opinia mea, competiția dintre Statele Unite și China va continua cel puțin zece ani. După un deceniu, modificările care vor avea loc în ceea ce privește echilibrul de putere dintre China și Statele Unite vor fi mai evidente, iar până atunci relațiile chino-americane vor fi mai bune.

Sursa chineză: aici.

Echipa de traducători a Centrului de Studii Sino-Ruse (CSSR) din cadrul ISPRI: Paula Toma (coordonator proiect „China la zi”) și stagiarii Bratu Ştefania, Alexandru Bianca, Dinculescu Alexandru, Dobrea Teodora, Dumitru  Maria, Davițoiu Elena, Nicolescu Roxana, Popp Alexia Ștefania, Marin Diana-Georgiana.