În ziua de 24 decembrie 1989, după decolare, am primit de la comandantul aviaţiei militare care preluase, personal, conducerea tuturor acţiunilor de luptă în zbor, misiunea de a executa cercetare din aer în zonele TVR stadionul Ghencea, unde se presupunea că sunt terorişti care execută foc împotriva revoluţionarilor.

Din Lazuri de Beiuş a ajuns la propriu pe cerul patriei. Comandorul Alexandru Popa a visat cu ochii deschişi, văzându-i apoi visul cum se transformă în realitate.

Însă dacă până nu demult se putea vorbi de numărul şomerilor generaţi de criză sau, în cazul nostru, şi de o slabă dezvoltare a mediului privat, acum a apărut un nou fenomen şi mai îngrijorător, cel al şomerilor nedeclaraţi, care au încetat să-şi mai caute un loc de muncă.

Eterna problematizare a crizei economice tinde să omogenizeze la nivelul percepţiilor realităţile economice europene. Acest fapt convine de minune guvernanţilor noştri, care se ascund după umbrela crizei.

Fiecare a avut experienţa unei locuinţe goale, nezugrăvite şi nearanjate pe dinăuntru şi apoi aceleaşi locuinţă pusă la punct, mobilată şi cu tot ceea ce omul şi-a permis, şi-a dorit şi s-a priceput.

În ziua de 25 decembrie (prima zi de Crăciun), după o simulare de proces, are loc executarea soţilor Ceauşescu, la Târgovişte, de către un pluton de execuţie adus din Bucureşti.

În momentul în care Ion Iliescu ajunge la Televiziune, el ştia că Victor Stănculescu conducea Armata, iar acesta ştia că Ion Iliescu era desemnat de Gorbaciov să preia puterea, motiv pentru care, după puci, a hotărât să-i predea efectiv puterea, care până atunci fusese în mâinile Armatei.

Vedem şi auzim, din păcate des, cum străinii ne atrag atenţia că nu ne preţuim istoria, că nu ne preţuim valorile, că nu ştim să le promovăm, că le minimalizăm, băşcălindu-le, că nu ştim să le exportăm.

Comisia parlamentară, constituită pentru elucidarea evenimentelor din decembrie 1989, a consemnat implicarea unor cetăţeni străini, infiltraţi printre manifestanţii de la Hotelul Intercontinental şi Piaţa Universităţii şi asupra cărora s-au găsit arme, ceea ce aruncă o umbră de suspiciune asupra lor, dar fără a fi o certitudine.