Tradițiile românilor sunt comori inestimabile, ce nu trebuie uitate, părăsite și nici schimbate prin troc cu alte obiceiuri importate din alte țări. Ele sunt ale noastre, ne caracterizează ca popor, ne definesc și prin ele ne simțim mai bogați, mai aleși, mai mândri.

 

Tradițiile românilor sunt diferite de la o zonă la alta, după cum spune vorba: „câte bordeie atâtea obiceie”, însă tocmai acest fapt ne face mai atrăgători, mai originali. Poporul român a fost din totdeauna un popor credincios ortodox, iar majoritatea tradițiilor și obiceiurilor relaționează cu sărbătorile religioase. Sunt zone în țară unde tradițiile strămoșești nu s-au pierdut și dăinuie peste veacuri, nu și-au pierdut farmecul și practica nici în zilele noastre moderne, mereu în schimbare. Mă refer la zona Crișanei, a Maramureșului etc., unde se produce ceramica albă și roșie, unice în Europa. Prelucrarea lânii oilor (de la tors cu furca la țesut etc.) până la realizarea de covoare în războiul de țesut, prelucrarea lemnului în construcții, sculpturi și unelte în gospodărie, costumele populare de o rară frumusețe și diversitate coloristică realizate cu pricepere și răbdare constituie o viziune spectaculoasă în festivaluri și spectacole și chiar în portul popular zilnic. Folclorul, acest izvor nesecat și variat de cântece și dansuri, îi însoțește pe români de-a lungul existenței lor, în principalele momente din viață și la sărbătorile religioase. În special mediul rural este păstrătorul și custodele tradițiilor și obiceiurilor strămoșești. Aici s-au păstrat: vorba, portul, obiceiurile gastronomice, preocupările lor zilnice, dar mai ales ospitalitatea, prin care ne-am căpătat faima noi, românii. Mirosul cozonacilor, al cârnaților afumați, al tobei și sarmalelor de Crăciun, prezența la aceste tradiții și obiceiuri ne umple inimile de bucurie. Ele vestesc marea sărbătoare a Nașterii Mântuitorului și se constituie în sentimente de fericire și împăcare sufletească. Aceste câteva argumente definesc tradiția ca element inseparabil al identității noastre naționale, pe care avem nobila datorie să o apărăm și s-o eternizăm. Printre manifestările folclorice ce se încadrează în acest areal artistic, un loc aparte îl are festivalul „Sat și tradiție” de la Tilecuș, comuna Tileagd, inițiat de inimoasa profesoară, iubitoare și culegătoare de folclor, de tradiții și obiceiuri străbune, Maria Ardelean. Pentru a le valorifica și transmite generațiilor următoare, a înființat Asociația culturală „Cununa de pe Criș”. În cadrul acestui ansamblu cu o vechime de peste 35 de ani activează şase formații care oferă publicului în spectacole, festivaluri și concursuri nestemate ale tradițiilor populare din acest areal artistic. Ansamblurile folclorice care au onorat invitația d-nei Ardelean, prin repertoriul prezentat, au îmbogățit comoara tradițiilor și obiceiurilor cu elemente specifice din zonele pe care le-a reprezentat. Ambientul plăcut în care s-a desfășurat festivalul, în căminul cultural, a înnobilat ideea tradițiilor, prin ornarea cu covoare, șterguri și alte obiecte din creația harnicelor gospodine. Produsele gastronomice, expuse într-un apetisant aranjament, au completat cum nu se poate mai bine autenticul și tradiționalul. După rugăciunea „Tatăl Nostru”, rostită cu voce tare de toți spectatorii, la îndemnul preotului paroh, Sebastian Lacatoș, și-a început evoluția scenică Ansamblul folcloric „Trei sate, trei surori” din Săcădat. Atât grupul vocal, soliștii și mai ales dansurile populare au răspuns exigențelor, oferind momente tradiționale prin cântec și dans. Am remarcat implicarea directă a cadrelor didactice, ca realizatori, regizori și interpreți: Laurenția Sime, Maria Sime și Mihai Jula. A urmat Ansamblul „Codrenii Bihorului” din Roșia, coordonator prof. Daniela Gherle. Programul prezentat, în care au excelat dansurile (feciorescu, polca, tropotita, găzdăceasca), a încântat atât prin costumație, cât și prin execuție de excepție. Grupul vocal, împreună cu vocea caldă și plăcută a solistei Andreea Zăvoianu, a completat frumosul spectacol al celor din Roșia. „Cireașa de pe tort” a festivalului a reprezentat-o formațiile artistice componente ale Ansamblului „Cununa de pe Criș”. Atât Grupul Vocal, horitoarele, dansurile și soliștii, teatru nescris, dar, în special, momentele prezentate din „nunta bătrânească” din Tilecuș, au promovat autenticul și tradiționalul: alaiul mirelui la poarta miresei, dialogul grăitorilor, prezentarea mireselor, Lerundatul, momentul socăcițelor, jocul miresei etc. Au creat o diversitate artistică câțiva soliști consacrați de muzică populară din Bihor, care au adus în fața publicului nestemate ale melosului bihorean: Mădălina Ilea, Andrei Dem, Elena Mihuța, Andrei Corb și, nu în ultimul rând, frumoasa și talentata Roxana Buzle, în dublă postură de solistă și prezentatoare. O surpriză în festival a fost prezența Vioricăi Cherteș, președinta Asociației Femeilor Ortodoxe Române din Episcopia Oradea, însoțită de un alt tânăr solist de muzică populară ce se află la porțile consacrării, Alexandru Carțiș. A fost selectat de TVR, în spectacolul concurs „O vedetă populară” ce va putea fi vizionat, duminică, 12 noiembrie, ora 20.00, pe TVR 1. În cuvântul său, Viorica Cherteș a adresat felicitări organizatorilor acestui festival, menționând faptul că majoritatea artiștilor amatori sunt femeile, prezente în toate domeniile vieții: de la cea de mamă și soție la cea de gospodină și artistă amatoare. A omagiat aportul important al femeii din mediul rural, pentru trudă și oboseală, dar și pentru realizările sale. O mică mostră a constituit-o colțul amenajat cu delicioase și apetisante produse gastronomice, pregătite de femeile artiste din Tilecuș. La reușita acestui festival tradițional a contribuit Asociația Culturală „Cununa de pe Criș”, în parteneriat cu CJCPCT Bihor și Primăria Tileagd, care merită felicitări.