Muzeul Ţării Crişurilor a fost marţi, 25 ianuarie, gazda lansării volumului „Tezaurul de monede dacice de la Feniș (jud. Arad). Studiul ștanțelor aplicat monedelor de tip Mit Bartkranzavers/Toc-Chereluș”, autori Corina Toma, numismat la Muzeul Țării Crișurilor, și Florin Mărginean, în prezent arheolog la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca.

Volumul „Tezaurul de monede dacice de la Feniș (jud. Arad). Studiul ștanțelor aplicat monedelor de tip Mit Bartkranzavers/Toc-Chereluș” a fost publicat la finele anului 2021, la editura Mega din Cluj-Napoca, cu sprijinul financiar al Complexului Muzeal Arad și al Consiliului Județean Arad. Autorii cărţii sunt Corina Toma, numismat la Muzeul Țării Crișurilor, și Florin Mărginean, în prezent arheolog la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca. Cartea a fost prefațată de dr. Theodor Isvoranu, cercetător științific la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române din București şi a fost prezentată, la Oradea, de profesorul emerit dr. Radu Ardevan, de la Universitatea Babeș-Bolyai, din Cluj-Napoca. Acesta a prezentat volumul în calitate de specialist în numismatică antică. „Ne aflăm în faţa unui volum de excepţie”, a subliniat în deschiderea discursului de prezentare prof. dr. Radu Ardevan, apreciind forma concretă de prezentare a cărţii care arată aportul unei tipografii de calitate, structura studiului, buna organizare a informaţiilor, un aparat critic foarte bine pus la punct şi foarte bunele ilustraţii. „Lucrarea impune prin calitatea discursului, documentarea riguroasă şi cunoaşterea metodelor moderne, bazate pe existenţa calculatoarelor, a tehnologiei”, a spus Ardevan. Tezaurul din Feniş are 471 de monede, care au fost recuperate în două tranşe şi care au fost împărţite între muzeul din Arad şi cel din Oradea. Cercetările realizate de Corina Toma şi Florin Mărginean, folosind avantajele tehnologiei moderne, au relevat că „interpretările şi modelele de reflectare a societăţii indigene dacice de până acum au fost eronate”, pentru că studierea imaginilor de pe monede se realiza cu ochiul liber.
Acest tip monetar indigen, preroman, are piese de o factură specială, curbate, însă nu voit, ci din pricina materialelor care nu au fost de foarte bună calitate”, a explicat profesorul.  Monezile au fost bătute defectuos, apoi s-au corodat, imaginea fiind foarte greu de studiat în aceste condiţii.
Studiul ştanţelor, aşa cum a explicat şi Corina Toma, a dus la o nouă teorie, greu de acceptat. „Am localizat monedele în a doua treime a secolului I îHr. Este perioada lui Burebista, este o perioadă a statului centralizat în care baterea de monede este apanajul suveranului. Este greu de acceptat că în acea perioadă existau centre locale care băteau monede”, a explicat autoarea. Ea a utilizat în cercetarea ştanţelor programe de desen vectorial, prin care imaginile sunt construite cu ajutorul descrierilor matematice.
Şi chiar dacă dotările tehnologice de care dispun cercetătorii din Oradea şi Cluj nu sunt la nivel european, studiul rezultat s-a dovedit deosebit de valoros, „un model de studiu contemporan, la nivel european competitiv”, aşa cum a subliniat prof. dr. Radu Ardevan.