În casă av. Aurel Lazăr s-a ținut Conferința Partidului Național Român la data de 3 noiembrie 1918, unde s-a constituit Consiliul Național Român format din 18 membrii din Oradea și 43 membri din județ din care a făcut parte și preotul protopop Gavril Lazăr, din satul Sânlazăr.

Acesta a fost flacăra însuflețitoare a consătenilor lui, așa se explică participarea a cinci sânlăzăreni la Marea Unire de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918 și faptul că au îndurat prea mult exploatarea străină. Tot la această conferință s-a înființat Consiliul Armatei Române, având menirea de a asigura pacea și ordinea în toate localitățile județului și de a preveni atacurile dușmănoase asupra localnicilor. Pe sate s-au instituit Gărzi Naționale sătești, urmând ca fiecate localitate să aibă un comandant și opt membri cu armata făcută ca să asigure ordinea și liniștea în localitate. Comandantul gărzii din Sânlazăr a fost Florian Popovici, alături de alți opt consăteni, fii curajoși ai satului și buni români. Participanții la Marea Unire de la Alba Iulia au aflat despre raidurile armatei ungaro-bolșevice, care se dedau la cele mai mari atrocități, și l-au prevenit pe Florian Popovici, mai tânăr și plin de curaj, iar aceștia s-au ascuns în pădurea de la Cubulcut. Florian Popovici a dorit să celebreze bucuria Marii Uniri încingându-și steagul tricolor la brâu, colindând ulițele satului, exprimându-și sentimentele patriotice românești, ceea ce a stârnit ura și mânia dușmanilor. Pentru simțămintele sale a fost ucis în mod barbar de garda bolșevică maghiară, pentru că a crezut în venirea armatei române peste aceste plaiuri românești și a crezut că va elibera teritoriile aparținătoare României. Garda ungurească bolșevică i-a înfipt baionetele în umăr, în coaste și a fost plimbat de-a lungul ulițelor satului până ce a căzut în neștire, apoi a fost dus acasă și împușcat lângă goreu (pătul de porumb) în fața soției și a copiilor săi. Această crimă odioasă a îngrozit tot satul. Au mai fost cazuri în raza cercului Marghita în care au fost uciși români, cum e cazul învăţătorului V. Filip, din Bogeiu, preotul Mihai Dănilă, din Digir, T. Magdaci și I. Sarca, din Ciutelec, împușcați la Marghita pentru simplu motiv că au crezut în sosirea armatei române eliberatoare. Unii înțelepți ai satului Sânlazăr au încercat să intervină pentru a-l salva pe Florian, dar cu greu s-au putut salva pe ei, unii au fost și răniți și astfel s-a instalat groaza în sufletele nevinovate ale românilor. La o sută de ani de la tragicul eveniment, urmașii, strănepoții și rudele de sânge ale martirului erou și-au propus să-i ridice un monument ca simbol al neuitării acelor vremuri de tristă amintire. A fost angajat sculptorul beiușean Alex Crăciun pentru realizarea bustului, iar dezvelirea monumentului va avea loc de Sf. Maria, adică pe 15 august a.c., în satul Sânlazăr (cimitirul satului).

Grupul de inițiativă a monumentului, cu toată dragostea creștinească, face apel către toți cei care doresc să facă donații pentru realizarea obiectivului în memoria martirului erou Florian Popovici s-o facă din timp la curatorul din satul Sânlazăr. Doamne ajută!

 Aurel HORGOȘ