Preafericitul Patriarh Daniel a târnosit noua biserică a mănăstirii Izbuc!

Un eveniment definitoriu pentru obștea monahală de la Izbuc și pentru întreaga comunitate ortodoxă de la Brazda de Vest a avut loc sâmbătă, 19 Septembrie, când  Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a târnosit noua biserică a mănăstirii Izbuc.

Denumită și Catedrala Munților Codru Moma, noul lăcaș de cult de la Izbuc respectă tradiția răsăriteană, încadrându-se din punct de vedere stilistic în canoanele arhitecturii ecleziastice bizantine. La fel ca biserica mănăstirii Cozia, renumita ctitorie a domnitorului Mircea cel Bătrân, și noul lăcaș de cult de la Izbuc are ca model o frumoasă mănăstire de la sud de Dunăre – Ravanica (se citește Ravanița), ridicată de cneazul Lazăr al Serbiei, în secolul al XIV-lea. Pe lângă hramul tradițional al mănăstirii Izbuc – Adormirea Maicii Domnului, noua nestemată spirituală și arhitecturală de la poalele Apusenilor a mai primit de la inițiatorul ctitoririi acesteia – Preasfinția Sa Sofronie, Episcopul Oradiei – hramurile Sfinții Părinți de la Sinodul I Ecumenic și Sfântul Ierarh Nectarie din Eghina. Episcopul orădean a așezat cele două hramuri deoarece, pe de o parte, 2010, anul punerii pietrei de temelie a bisericii, a fost și Anul Omagial al Crezului Ortodox, iar pe de alta, mănăstirea Izbuc adăpostește fragmente făcătoare de minuni din moaștele Sfântului Ierarh Nectarie.

Sosirea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel – însoțit de mai mulți membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române – pe meleagurile bihorene, a strâns, la Izbuc, numeroși credincioși, printre care și personalități locale, cum ar fi industriașul Viorel Micula, europarlamentarul Vasile Blaga, senatorul Cornel Popa, deputatul Gheorghe Bogdan, Dumitru Țiplea, prefectul județului Bihor sau Ioan Mang, vicepreședintele Consiliului Județean.

Prezent la târnosirea Catedralei Munților Codru Moma, industriașul bihorean Viorel Micula a mărturisit că familia sa este legată sufletește de acest loc încărcat de spiritualitate:

„Pentru mine, cel care m-am născut în această zonă, Izbucul a însemnat, dintotdeauna, o sărbătoare legată de Sfânta Maria, care este și hramul acestei biserici. Eu și familia mea ne-am simțit foarte apropiați de această mănăstire. E o mare bucurie să văd ce s-a făcut șu cât de frumoasă este această biserică...

Mă rog la Dumnezeu ca să aducă tuturor celor care am participat astăzi la acest eveniment putere de muncă, pentru a putea face lucruri mai bune, mai frumoase și să putem participa la cât mai multe astfel de sfințiri, iar din partea colegilor mei de la European Drinks și Transilvania General Import Export aș vrea să transmit un salut, o urare de-ale noastre, din vârful munților, de la Izvorul Minunilor: La mulți ani, la mii de ani!

În același timp, nu vreau să uit să spun că, de fapt, această mănăstire Izbuc este Catedrala Munților Codru Moma! Este o catedrală spirituală, sufletească, pentru noi, toți cei de aici, dar și pentru toată România!”

Preafericitul Părinte Daniel a fost întâmpinat de starețul Mihail Tărău, care a subliniat că este prima vizită a unui patriarh la mănăstirea Izbuc:

„Acum, la cea dintâi vizită a unui patriarh al României la sfânta mănăstire Izbuc, cu smerită metanie și adâncă recunoștință îmi îndrept mulțumirea către Preafericirea Voastră pentru că ați ostenit a veni și a binecuvânta rodul jertfelor ctitoricești și al rugăciunii neîncetate a viețuitorilor acestei mănăstiri. De aceea, împreună cu întreaga obște a mănăstirii Izbuc, vă rămânem pururea recunoscători și rugători înaintea milostivului Dumnezeu, a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu și a tuturor sfinților ca să vă dăruiască dar de sănătate și zile îndelungate!

Cu umilință adresez calde mulțumiri ierarhilor Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române care au binevoit a fi împreună părtași la sărbătoarea mănăstirii Izbuc, venind mai de departe sau mai de aproape, aducând binecuvântarea arhierească peste sfântă mănăstirea aceasta!”

Arhimandritul Mihail Tărău a mai mulțumit ctitorilor, binefăcătorilor, pelerinilor și tuturor instituțiilor care au contribuit la buna desfășurare a evenimentului: Poliția, Jandarmeria, Inspectoratul pentru Situații de Urgență și Serviciul de Ambulanță.

Conform protocolului stabilit, începând cu ora nouă, Preasfințitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, a oficiat Sfânta Liturghie, pe o scenă amenajată în vecinătatea noului lăcaș de cult, după care, de la ora unsprezece, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, alături de ierarhii invitați, a săvârșit slujba de târnosire a noii biserici cu hramul Adormirea Maicii Domnului. Ritualul obișnuit a fost modificat, Patriarhul rostind cuvântul de învățătură și înmânând distincțiile pregătite pentru cei care au sprijinit ridicarea bisericii – printre care starețul Mihail Tărău și senatorul Cornel Popa – înainte de oficierea slujbei propriu-zise, care urma să aibă loc în biserică, unde nu putea avea acces decât un număr restrâns de persoane.

În cuvântul său de învățătură, intitulat „Un nou izvor de bucurie și binecuvântare la mănăstirea Izbuc”, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a evocat istoria zbuciumată a așezământului monahal de la Izbuc, a evidențiat rolul jucat de Preasfințitul Sofronie, episcopul Oradiei, în revigorarea și dezvoltarea acestuia și a mulțumit tuturor celor care au contribuit la finalizarea noii biserici:

„Cu ajutorul lui Dumnezeu, astăzi, după Sfânta Liturghie, pe care a săvârșit-o Preasfințitul Episcop Sofronie al Oradiei, chiriarhul sau episcopul locului, urmează evenimentul mare și sfânt al târnosirii sau sfințirii celei mari a unei biserici noi, și anume această biserică construită în timp de zece ani și împodobită, care astăzi se sfințește.

Date fiind condițiile de pandemie și dat fiind faptul că nu toată lumea poate intra în biserică, am hotărât să ținem mai întâi cuvântul de învățătură privind această biserică și semnificația ei teologică și duhovnicească, biserica fiind spațiul sfânt în care noi ne întâlnim cu Dumnezeu, cu sfinții lui și cu toate generațiile de credincioși care au fost în această mănăstire și vor fi prezenți, în viitor...

Sfânta mănăstire Izbuc, străveche vatră de viețuire monahală din Bihor, aniversează anul acesta 92 de ani de când a fost reîntemeiată, în anul 1928, prin grija episcopului ctitor al reactivatei Episcopii Ortodoxe Române a Oradiei, Roman Ciorogariu. Totodată, în anul acesta se împlinesc zece ani de la sfințirea locului și așezarea pietrei de temelie a noii biserici a mănăstirii Izbuc, prin grija Preasfințitului Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, primind hramurile Adormirea Maicii Domnului, Sfinții Părinți de la Sinodul I Ecumenic și Sfântul Ierarh Nectarie de la Eghina.

Construirea și sfințirea bisericii mari a mănăstirii Izbuc reprezintă o dovadă a credinței vii și jertfelnice a unei comunități monahale evlavioase și harnice, precum și un eveniment mare, sfânt și binecuvântat nu numai pentru ținutul Bihorului, ci pentru întreaga Ortodoxie românească...

De-a lungul istoriei, mănăstirea Izbuc a împărtășit nevoile și suferințele îndurate de românii ortodocși din aceste ținuturi: cotropiri otomane, prigoane, închiderea sau alungarea monahilor, prozelitismul agresiv heterodox și apoi tăvălugul comunist ateu. În pofida tuturor acestor multe suferințe, este demn de admirat modul în care oamenii acestor locuri au rămas statornici în credința ortodoxă și au continuat pelerinajele la vechea vatră monahală de la Izbuc, folosind memoria duhovnicească a acestui loc binecuvântat ca pe o chemare a Învierii după Răstignire și la biruință după multă suferință.

Prin voia și lucrarea Mântuitorului Iisus Hristos cel răstignit și înviat, odată cu reînființarea Episcopiei Ortodoxe Române a Oradiei, în anul 1920, prin decretul semnat de primul rege al României Mari, Ferdinand I, s-au ivit zorii renașterii monahale ortodoxe și în vechea vatră de sihăstrie a Izbucului. Astfel, prin stăruința episcopului Roman Ciorogariu, la 13 iulie 1928, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât reîntemeierea mănăstirii Izbuc, însă, din cauza situației dificile din țară și a lipsei fondurilor, lucrările propriu-zise au început abia la sfârșitul lunii aprilie 1929. Pentru a obține banii necesari începerii construcției, episcopul Roman Ciorogariu a trimis, în 23 septembrie 1928, clerului și credincioșilor din Eparhia Oradiei o frumoasă scrisoare pastorală prin care le cerea sprijinul necesar...

Scrisoarea pastorală a avut un puternic ecou în rândurile credincioșilor, arătând atașamentul puternic al acestora față de inițiativa chiriarhului. Donațiile, deși modeste, cumulate cu subvențiile oficiale, au permis demararea lucrărilor la biserică și la chilii, astfel încât, în ziua de 15 august 1932, la praznicul Adormirii Maicii Domnului, a fost sfințită prima biserică de la mănăstirea Izbuc. A urmat perioada grea din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, iar apoi regimul comunist ateu, când mănăstirea a fost jefuită sistematic. Totuși, în pofida Decretului 410 din 1959, prin care au fost desființate mai multe așezăminte monahale din întreaga țară, mănăstirea Izbuc a reușit să fie salvată, funcționând în continuare, însă, cu obște foarte mică, aici viețuind, în refugiu, unii călugări de la mănăstirea Hodoș-Bodrog, din Episcopia Aradului.

După întronizarea Preasfințitului Părinte Sofronie în scaunul de episcop al Oradiei, în 2007, mănăstirea Izbuc a cunoscut o nouă dezvoltare. Prin grija și osteneala Preacuviosului părinte arhimandrit Mihail Tărău, exarhul mănăstirilor și schiturilor din Episcopia Oradiei și starețul mănăstirii Izbuc, viața monahală a renăscut, iar vechile construcții au fost restaurate și înfrumusețate.

Timp de zece ani, din 2010 până în 2020, cu multă jertfă și osteneală, sub coordonarea părintelui stareț Mihail, a fost construită și desăvârșită biserica mare, de zid, cu hramurile Adormirea Maicii Domnului, Sfinții Părinți de la Sinodul I Ecumenic și Sfântul Ierarh Nectarie de la Eghina...

Cu prilejul sfințirii noii biserici a mănăstirii Izbuc, dorim să exprimăm împreună cu Preasfințitul Părinte Sofronie Episcopul Oradiei, aprecierea și prețuirea noastră pentru toată lucrarea care s-a desfășurat aici cu multă osteneală, evlavie și iubire jertfelnică. Felicităm, în primul rând, pe părintele stareț, arhimandritul Mihail Tărău, și-i conferim, ca semn al prețuirii și binecuvântării noastre, Crucea Patriarhală pentru clerici, cea mai înaltă distincție a Patriarhiei Române. Totodată, felicităm întreaga comunitate monahală a mănăstirii Izbuc, luminată de evlavie și hărnicie, pe toți ctitorii și binefăcătorii acestui sfânt locaș, din țară și străinătate, precum și pe toți ierarhii, clericii și credincioșii prezenți la acest eveniment sfânt și solemn de spiritualitate creștină și demnitate românească.

Ne rugăm Mântuitorului Iisus Hristos, Preacuratei Maicii Sale și tuturor sfinților să ocrotească această mănăstire și să dăruiască pace și bucurie, sănătate și mântuire tuturor închinătorilor și binefăcătorilor ei, spre slava lui Dumnezeu și binele poporului român!”

Totodată, Preafericitul Părinte Daniel a anunțat că Patriarhia Ortodoxă Română a donat sfintei mănăstiri mai multe obiecte și vase liturgice, precum și cărți de cult.

Credincioșii participanți la ceremonia religioasă de la mănăstirea Izbuc au respectat parțial normele impuse de contextul epidemiologic actual, purtând măști de protecție și folosind soluții dezinfectante. De altfel, organizatorii evenimentului au amenajat mai multe puncte de dezinfecție, unde au fost distribuite, totodată, măști de protecție și apă de băut îmbuteliată. Cât privește distanțarea fizică, aceasta a fost mai greu de respectat în condițiile unei asistențe care a numărat aproximativ cinci mii persoane. Tocmai pentru evitarea aglomerației în proximitatea noii biserici, sfintele slujbe au putut fi urmărite de toți credincioșii prin intermediul unui ecran de mari dimensiuni, iar obștea mănăstirii a anunțat că, în mod excepțional, tradiționala închinare în Sfântul Altar va continua, timp de o săptămână, până duminică, 27 septembrie, chiar și în afara programului liturgic.