După ce în luna februarie, la Vadu Crişului, a avut loc conferinţa de lansare a proiectului „Interconectarea tradiţiilor de pe Valea Crişului Repede”, în prima săptămână din aprilie, la Körösszegapáti, s-a desfăşurat o întâlnire a corurilor din cele două localităţi. Duminică,7 aprilie, a avut loc momentul final, când cele trei coruri  au prezentat un program comun în biserica reformată.

Comuna Körösszegapáti este o localitate înfrăţită cu comuna Vadu Crişului şi se află la 35 km de graniţă. În localitate trăieşte o comunitate de români (circa 13%), condusă de  părintele Origen Sabău, având în centrul localităţii şi o biserică ortodoxă. Am aflat că, de peste 200 de ani, biserica din Körösszegapáti atestă prezența comunității de ortodocși români în această regiune. Două plăci comemorative sculptate în granit cu ocazia împlinirii a două secole de existență a acestui lăcaș de cult pot fi văzute în partea de sud-est a turlei bisericii. Este un frumos monument arhitectural realizat în stil baroc, cu picturi interioare neobizantine, dar și picturi în frescă. Policandrele din alamă și bronz, geamurile și sistemul de încălzire cu gaz au fost montate în timpul lucrărilor de renovare din anii 1997 – 2002. Din această perioadă datează, de asemenea, refacerea acoperișului și izolarea zidurilor.

În curtea Bisericii pot fi văzute o serie de monumente reprezentative atât pentru cultul ortodox căreia îi aparține, cât și pentru comunitatea românească de aici. Crucea înaltă de 3,5 m, din piatră și placată cu marmură, este rezultatul muncii credincioșilor care au ridicat-o în anul 1977. Tot în curtea interioară se află bustul poetului național al României, Mihai Eminescu (sculptură dezvelită în 2000), și cel al Sfântului Andrei Șaguna, Mitropolitul Transilvaniei (sculptură dezvelită în 2013).

Specificul românesc al acestui lăcaș de cult este pus și mai mult în valoare prin amplasarea în stradă a unei troițe tipic românești, sculptată în lemn de stejar, și a unei replici la scară redusă a faimoasei sculpturi „Coloana Infinitului”, realizată în 1938 de Constantin Brâncuși. Originalul se află în Târgu-Jiu, România. În spatele bisericii există un parc deosebit cu vegetaţie rară, înfiinţat printr-un proiect transfrontalier comun cu Primăria din Oradea.

Proiectul cultural „Interconectarea tradiţiilor de pe Valea Crişului Repede” a fost depus de Vadu Crişului, împreună cu comuna înfrăţită Körösszegapati din Ungaria, şi are un buget total de 79.999 euro, din care Vadu Crişului, ca lider, primeşte 42.384 euro, iar Apateu - 37.615 euro. Contribuţia proprie a comunei Vadu Crişului este de 2%. După lansarea proiectului, care a avut loc în Incubatorul de afaceri pe turism în data de 27 februarie, la Vadu Crişului, în prima săptămână din aprilie s-a desfăşurat primul eveniment cultural comun între membrii celor două comunităţi. La programul final de duminică, Sorin Mititean, preotul ortodox din Vadu Crişului, şi  părintele Origen Sabău au oficiat slujba din biserica ortodoxă din Apateu, iar preotul reformat Papp Csaba, din Vad, şi dr. Szabóné Kurucz Timea au oficiat slujba în biserica reformată. După slujbele religioase, la ora 11.00, enoriaşii şi corurile s-au întâlnit cu toţii la biserica reformată, unde corurile - pe rând, corul bisericii reformate din Apateu, apoi corul reformat din Vadu Crişului şi corul bisericii ortodoxe din Vadu Crişului, dirijat de către Adrian Bradea - şi-au prezentat programele. La final, Pintye Edit, viceprimăriţa comunei Körösszegapati, a mulţumit participanţilor pentru efortul depus. „Pot să vă spun că, începând de astăzi, nu doar Crişul Repede, ci şi muzica ne leagă împreună”, a afirmat Pintye Edit. Dorel Cosma, primarul comunei Vadu Crişului, a mulţumit celor din comuna înfrăţită pentru că pot fi împreună şi a prezentat următoarele evenimente care se vor desfăşura în Vadu Crişului în cadrul proiectului: 22-25 aprilie - tabără de dansuri populare cu participarea formaţiilor de dansuri din cele două localităţi înfrăţite şi Târgul de la Vama Sării, care se va desfăşura în perioada 1-2 iunie. Ziua de duminică s-a încheiat cu o masa comună în sala de sport din Apateu.

Ioan HAŞAŞ