Un grup bihorean format din conducerea organizaţiei judeţene şi municipale a PSD Bihor, parlamentari, primari, tineri social-democraţi şi reprezentanţi ai unor publicaţii, radiouri şi posturi locale de televiziune s-a aflat timp de cinci zile, în perioada 26 februarie - 2 martie a.c., într-un periplu european, având ca destinaţie finală sediul Parlamentului European din capitala Belgiei, Bruxelles. Aici, cei 49 de bihoreni au fost întâmpinaţi şi însoţiţi pe toată perioada şederii la Bruxelles de cel care a lansat invitaţia, deputatul de Bihor al PSD, Alexandru Athanasiu. Oradea-Bruxelles, via Viena Forfotă mare luni dimineaţa în parcarea din Piaţa Independenţei, locul de întâlnire al delegaţiei bihorene ce avea să ia "pulsul" Parlamentului European. Setea de cunoaştere ne determină pe toţi cei 49 de bihoreni membri ai grupului să numărăm secundele până la momentul îmbarcării spre "inima" Europei. Porniţi la drum, social-democraţii bihoreni dovedesc că au venit "înarmaţi" cu umor şi bună-dispoziţie menite să omoare monotonia unei călătorii de peste 4.000 de km cu autocarul. Prima escală are loc la Viena, unde, după o vizită de aproximativ două ore în capitala europeană care a reuşit cel mai bine să separe clasicismul de modernism, călătorii se retrag într-un orăşel de munte, la o cochetă pensiune. Urmează o zi grea, când vom avea de străbătut aproximativ 1.200 de km, însă până şi incomoditatea scaunului pare uşor de suportat la gândul că a doua zi, miercuri, vom fi oaspeţii celui mai mare parlament multinaţional din lume. La sosirea în Bruxelles, suntem aşteptaţi de cel care a făcut posibil ca primul grup românesc care vizitează Parlamentul European să fie din Bihor. Europarlamentarul Alexandru Athanasiu ne întâmpină în holul hotelului amplasat chiar în zona centrală a capitalei belgiene, avertizându-ne să profităm din plin de noaptea care o aveam în faţă pentru că ne aştepta o zi de miercuri cu un program încărcat. Ceea ce s-a adeverit din plin. Astfel că, în dimineaţa zilei de miercuri, după un mic dejun copios, unul mai ferchezuit ca altul, am "luat cu asalt" Parlamentul European. Moment de "familiarizare" cu Uniunea Europeană Aici, în sala destinată vizitatorilor, suntem primiţi de acelaşi Alexandru Athanasiu, asistat de administratorul Direcţiei Generale de Informare, dna Maria Cosac, de la care aveam să aflăm mecanismele de funcţionare a legislativului european. Printre altele, reţinem că, începând cu 1 ianuarie 2007, Uniunea Europeană are 27 de state membre, reunind 500 milioane locuitori, că Parlamentul European are sediul la Strasbourg, însă dispune de trei locuri de desfăşurare a activităţii, şi anume Strasbourg, Bruxelles şi Luxemburg, că există trei instituţii decizionale, Parlamentul European care deţine trei puteri: legislativă, bugetară şi de control, Consiliul European, care reuneşte, de cel puţin 2 ori pe an, şefii de stat sau de guvern ai statelor membre, şi Comisia Europeană, instituţie formată din comisari desemnaţi de statele membre, care are iniţiativa legislaţiei europene, administrează politicile comune europene, execută bugetul şi veghează la respectarea tratatelor. De menţionat că, spre deosebire de Consiliul European, Consiliul Europei este alcătuit din 45 de state membre, este o organizaţie interguvernamentală care adoptă convenţiile paneuropene, în special în domeniile protecţiei drepturilor omului, culturii şi educaţiei. Acesta îşi are sediul la Strasbourg începând din anul 1949. Ar mai fi de adăugat că din Parlamentul European fac parte 785 de deputaţi aleşi prin vot universal direct, României revenindu-i 35 de locuri, marea majoritate a deputaţilor fiind înscrişi într-un grup politic, care cuprinde minim 19 membri. În prezent, în Parlamentul European există şapte grupuri politice, cele mai influente fiind cele reprezentate de populari (277 mandate) şi socialişti (221). Hemiciclul - locul marilor decizii Acestea fiind spuse, programul a continuat cu vizitarea Hemiciclului, locul unde se întrunesc comisiile şi se desfăşoară sesiunile plenare ale Parlamentului. În acel moment, la "muncă" se afla Comisia pentru politică externă, care "diseca" una dintre problemele ardente de pe agenda parlamentului, şi anume cea energetică. În continuare, vizitatorii au avut prilejul să descopere fiecare colţişor al instituţiei, împreună cu Nicolas Bays, asistentul belgian al lui Alexandru Athanasiu, singurul străin care lucrează pentru un europarlamentar român. După ce am "explorat" la maximum instituţia, a urmat şi partea plăcută a întâlnirii, şi anume masa de prânz la restaurantul deputaţilor PE, unde oaspeţii au fost răsfăţaţi cu adevărate delicatese. A fost un bun prilej pentru socializare, grupului alăturându-i-se un socialist francez, dar şi "concurenţa", şi anume popularul Radu Ţârle, un alt deputat bihorean care a fost desemnat să ne reprezinte la Strasbourg. O dovadă că, aşa cum susţinea europarlamentarul Athanasiu, grupurile politice de aici, chiar dacă au abordări diferite, trebuie să dea mâna pentru a deveni mai puternice în faţa Comisiei Europene. Grupuri politice rivale pe aceeaşi lungime de undă Ultimul reper pe agenda vizitei bihorenilor la Bruxelles a fost conferinţa de presă susţinută de Alexandru Athanasiu. Una dintre confesiunile făcute reprezentanţilor mass-media din Bihor a fost aceea că filosofia Parlamentului European e să fie cât mai unit astfel încât să contrabalanseze puterile încă superioare ale Consiliului European şi ale Comisiei Europene. "Ele sunt mai puternice decât Parlamentul pentru că aşa a fost scrisă istoria. Parlamentul European e ultimul născut dintre actorii decizionali, e cel mai tânăr şi trebuie să arate inteligenţă pentru a câştiga un loc de egalitate cu celelalte puteri. Însă oricât ne-ar place să credem că cele trei sunt pe picior de egalitate, nu e aşa, câtă vreme Parlamentul nu are drept de iniţiativă legislativă. Din start este văduvit de o prerogativă importantă, motiv pentru care toate grupurile politice, indiferent de abordările lor, în numeroase situaţii, au tot interesul să cadă de acord prin compromis asupra unor puncte de vedere comune contra Comisiei", afirmă Athanasiu. Acesta ne mai dezvăluie că, în prezent, pe agenda comisiilor se află problema schimbărilor climatice, a forţei de muncă, a fiscalităţii, a migraţiei, a privatizării transportului feroviar, dar şi politica energetică. "Mai am multe de spus în politica românească!" Din păcate, însă, deputatul român are o mare dezamăgire creată de lipsa de poziţie a României, ca stat, faţă de toate aceste aspecte. "Spre exemplu, în momentul abordării problemei privatizării transportului feroviar, am întrebat şi noi la Bucureşti care e poziţia Statului român. Ni s-a răspuns, scurt, că sunt de acord cu ce spun cei de la Bruxelles. Este limpede, aşadar, că puterea din România nu are nicio strategie", concluzionează deputatul român. Cât despre viitoarele alegeri europarlamentare care bat la uşă, Athanasiu a declarat că nu e de acord cu modul de stabilire a locurilor pe listă îmbrăţişat de conducerea PSD, şi anume un candidat pentru fiecare dintre cele opt euroregiuni. "Nu sunt de acord cu acest criteriu, i-am spus-o şi lui Mircea Geoană, e un sistem prost, însă dacă s-a stabilit aşa, merg pe această idee. Cât priveşte decizia de a candida, cred că meritele mele mă recomandau, cel puţin prin comparaţie cu alţi candidaţi. Dacă nu voi reuşi, nu este pentru mine un final, cred că mai am multe de spus în politica românească", a încheiat europarlamentarul. Aşa s-a încheiat ziua de vizită, la cel mai înalt nivel, a grupului bihorean. Nu şi periplul, însă. Au urmat două ore de vis în Grand Palace din Bruxelles, unde bihorenii au dat iama prin magazine în căutarea celor mai sugestive suveniruri pentru cei dragi. În fine, după şedinţele foto de rigoare, s-a încheiat şi acest moment preţios şi nu mai rămânea altceva de făcut decât calea întoarsă. Şi, bineînţeles, revenirea cu picioarele pe pământ... românesc.