Problema aprovizionării populației cu lemne de foc a devenit o problemă vitală atât pentru populație, cât mai ales pentru dezvoltarea și protejarea fondului forestier, care legal sau ilegal suferă tăieri iraționale. Aici trebuie inclus și braconajul, greu de controlat, care pe piața neagră a lemnului de foc stabilește în mod arbitrar prețuri exorbitante, care cu greu pot fi suportate de populație.

Ce fac autoritățile pentru sistarea acestui comerț ilegal? Dau din umeri a neputință. Viitorul pentru încălzirea locuințelor populației este gazul natural.
În acest sens Societatea Națională de Transport Gaze Naturale (Transgaz) a transmis Consiliului Județean Bihor o adresă prin care să oferă să colaboreze cu Consiliul Județean și UAT-urile din județ în vederea realizării investițiilor în rețeaua națională de transport gaze naturale. Mai simplu spus, pentru introducerea gazului în gospodăriile din localitățile județului.

În acest sens Consiliul Județean a convocat la Aleșd, în ziua de 5 noiembrie, o întâlnire cu primarii din comunele aflate pe aliniamentul Oșorhei - Borod pentru o consultare în privința constituirii lor într-o Asociație de Dezvoltare Intercomunitară (ADI). Au fost prezenți preşedinte CJ, Pasztor Șandor, și vicele Traian Bodea, consilierii judeţeni Julien Mateiaș și Bujor Chirilă și primari din comunele implicate. După prezentarea adresei sosite de la Transgaz s-a prezentat o informare privind dezvoltarea alimentării cu gaze naturale a județului Bihor, cu referire la „Gruparea centru” ce include orașul Aleșd și comunele Oșorhei, Sânmartin, Cetariu, Ineu, Săcădat, Brusturi, Sârbi, Spinuș, Tileagd, Lugașu de Jos, Țețchea, Aștileu, Copăcel, Vârciorog, Măgești, Vadu Crișului, Aușeu, Borod, Șuncuiuș, Bratca. După ce s-a obținut acordul verbal al primarilor prezenți, s-au enumerat pașii ce trebuie urmați, precum și documentația ce urmează să fie întocmită. Dialogul interactiv purtat de cei prezenți s-a finalizat cu ideea necesității înființării ADI, care va fi avantajoasă atât financiar, cât și ca timp de realizare a proiectului. Primarii din Aleșd și Atileu, constituiți în ADI mai de vreme, având denumirea „Urban - Rural”, parcurgând câteva etape în acest demers, au propus tuturor comunelor asocierea cu acest ADI, integrarea lor și să continue împreună întocmirea documentelor și finalizarea proiectului cât mai repede posibil. Pasztor Șandor a declarat că CJ Bihor se constituie în partener al ADI, contribuind cu cofinanțare la costurile lucrărilor.

S-a hotărât ca până la 1 decembrie toate comunele menționate să supună spre aprobare consiliilor locale aderarea la ADI, urmând demersurile de constituire și demararea principalelor lucrări, măsurători Geo și Topo, care să fie finalizate până la 1 iunie 2019.

O poveste fără sfârşit

Magistrala Biharia-Aleşd, în lungime de 42,25 km, a fost finalizată în proporţie de 80% acum zece ani (!), cu mari probleme şi blocaje determinate de exproprierea terenurilor de pe raza unor comune pe unde trebuia să treacă magistrala.
Având magistrale de gaz montate, Consiliul Judeţean Bihor şi societatea de distribuţie gaze SC Amarad SA Arad s-au asociat în 2006 într-o nouă firmă, SC Gaz Bihor SA, prin care urmau să fie distribuite gazele către consumatorii casnici şi agenţii economici. Firma arădeană deţinea 70% din acţiuni, în timp ce CJ Bihor şi primăriile din judeţ asociate (71 de unităţi administrativ teritoriale), restul de 30%. La această conductă, plus cea de pe aliniamentul Cefa-Căpâlna-Ştei, urmau să fie racordate 69 de unităţi administrativ-teritoriale din Bihor, valoarea totală a investiţiilor fiind de peste 60 de milioane de euro. Ce s-a ales de toată investiţia? Praful. Magistralele zac nefolosite de un deceniu în pământ, iar bihorenii sunt nevoiţi să facă eforturi costisitoare pentru a-şi procura lemne pentru sezonul rece. O resursă din ce în ce mai scumpă şi pe cale de dispariţie în România, din cauza defrişărilor masive, furturilor şi exporturilor iresponsabile. Un adevărat atentat la siguranţa şi dreptul la o viaţă decentă a românilor.

Dizolvarea, dispusă prin instanţă

În 31 mai 2013 Consiliul Judeţean decide lichidarea societăţii şi îl mandatează pe consilierul judeţean Ionel Avrigeanu, reprezentat al CJ în AGA SC Gaz Bihor SA, să întreprindă demersurile necesare lichidării societăţii. Doi ani nu se întâmplă nimic. În 31 martie 2015 Ionel Avrigeanu este retras din AGA societăţii Gaz Bihor, fiind desemnată reprezentat al CJ doamna Mihaela Roşan, cu acelaşi mandat, de a întreprinde demersurile necesare dizolvării societăţii.  
În urma solicitări de atunci a CRIŞANEI de a explica ce s-a ales de Gaz Bihor SA, conducerea Consiliului Judeţean ne-a transmis că „a fost notificat în repetate rânduri acţionarul majoritar SC Amarad SA (atât în scris, prin adresele nr. 13422/08.09.2015 şi nr. 15763/15.10.2015, cât şi telefonic), în vederea lichidării societăţii prin acordul acţionarilor, dar demersurile au rămas fără rezultat”. Deoarece pe cale amiabilă nu s-a realizat ieşirea din această asociere, CJ Bihor a formulat o cerere de chemare în judecată prin care s-a cerut dizolvarea SC Gaz Bihor SA. Lucru care s-a şi întâmplat prin sentinţa comercială nr.166/C/2016 a Tribunalului Bihor şi rămasă definitivă prin decizia nr.20/C/2017 a Curţii de Apel Oradea. Timp pierdut de pomană.
Cum urmează o nouă etapă, cea în care comunele şi oraşele care trebuie alimentate cu gaz trebuie să se constituie în ADI, urmează alte proceduri, alte măsurători în terenuri, alte blocaje. Iar conducerea judeţului va arde încă un mandat gazul de pomană...