În programul Congresului Internațional de Istoria Presei, ediția a XVI-a, organizat de Filiala Timișoara a Academiei Române, ziua de 27 septembrie a fost rezervată unei deplasări la Pancevo (Serbia), pentru o întâlnire cu redacția ziarului „Libertatea” – săptămânal al românilor din Serbia.

Apărut încă în 27 mai 1945, la început în orașul Vârșeț, de peste un deceniu în Pancevo, ambele localități cu populație multietnică, mai ales români și sârbi, cotidianul se adresează nu numai românilor din Voievodina, ci și celor din Timoc și alte părți ale Serbiei pe unde sunt răspândiți români și macedoromâni (vlahi).

Ziarul apare sub egida Consiliului Național al Minorității Naționale Române, având-o ca director pe Mariana Stratulat și redactor responsabil pe Valentin Mic. Din cadrul redacției, apreciabil de numeroasă, fac parte ziariști din diverse generații, mulți tineri, cu studii superioare efectuate în Universitatea din Novi Sad, unii cu specializări în România.

Dialogul dintre conducerea Casei de Presă și Editură „Libertatea” și parte din cei în jur de patruzeci de participanți la Congresul de Istoria Presei de la Timișoara, desfășurat pe parcursul a aproape două ore, a fost interesant acoperind o paletă largă de probleme culturale și identitare. Printre altele, problema multiculturalismului a fost discutată din diferite unghiuri de vedere, cu aplecare asupra condiției românilor din Serbia. Dacă în Voievodina, cu un anume statut de autonomie, minoritățile etnice se pot exprima prin școală, presă, cărți, alte forme de manifestări culturale (festivaluri folclorice, competiții sportive locale, aniversări dedicate unor reprezentanți ai elitei românești mai vechi sau recente, ș.a.), situația românilor (vlahilor) din Timoc este îngrijorătoare. Timocenii sunt supuși unui dur proces de sârbizare, în biserici slujbele religioase se fac numai în limba sârbă, la fel și în școli - limba română fiind nu numai interzisă în relațiile cu administrația locală, ci chiar persecutată. Săptămânalul „Libertatea” încearcă să fie difuzat printre timoceni, din păcate, cu puțin succes.

Din discuțiile particulare, purtate cu câțiva tineri ziariști români, unii chiar angajați ai Secției Române din TV Novi Sad, rezultă că ultimul recensământ al populației din Serbia (2021) relevă că românii din Voievodina ar reprezenta în jur de 20-30 000 persoane. În ultimele două recensăminte, aceștia au scăzut de la aproximativ 50.000 persoane la cifra momentului, deci cam cu cote de 10.000 în fiecare deceniu. Cifrele sunt relative, autoritățile sârbe dorind să sublinieze o sârbizare naturală a românilor, în urma unor căsătorii mixte, a orientării tinerilor români spre școlarizarea în limba sârbă, chiar din școala primară până la studiile universitare, ca singura șansă de afirmare în societatea sârbească contemporană. Din cercetările recente de demografie, ar rezulta că procesul de sârbizare a românilor din Sudul Banatului, în localitățile mixte cu populație română și sârbă, se accentuează după 1919-1920, în timpul Regatului Sârbo-Croato-Sloven, apoi a Iugoslaviei lui Tito. Aici ar trebui să se implice și statul nostru, prin Consulatul de la Vârșeț. O extremă urgență ar fi dotarea Casei de Presă și Editură „Libertatea” cu o minitipografie trimisă din România, ceea ce ar da șansa publicării mai multor cărți și reviste în limba română. Pentru moment, săptămânalul „Libertatea” este printat la tipografia DOO „Magyar Szo KFT”, pe care Viktor Orban a înzestrat-o cu toate dotările moderne! Noi, din nou, unde suntem pentru românii din afara granițelor Țării? În orice caz, această doleanță a fost reînnoită reprezentantului Consulatului Român de la Vârșeț, prezent la discuția de la Pancevo.

Grupul entuziast din fruntea conducerii săptămânalului „Libertatea” are o  activitate deosebită. Pe lângă ziar, mai apar: Revista de literatură, artă și cultură transfrontalieră „Lumina” (fondată la 12 ianuarie 1947 la Vârșeț de Cercul literar „Lumina” – Coștei, 1946, transferată la Pancevo în 2006) - director: Mariana Stratulat, redactor responsabil: Marina Kalkan, Revista tinerilor români din Voievodina „Tinerețea” (anul LI), director: Mariana Stratulat, redactor  responsabil: Mircea Lelea; Revista pentru copii „Bucuria copiilor” (anul LXXVII), director: Mariana Stratulat, redactor responsabil: Dan Mata. Tipărite color, în condiții grafice excelente, fiecare revistă ar merita o prezentare aparte, conținutul articolelor împletind evenimente specifice din viața cotidiană a românilor din Serbia, cu trimiteri la viața culturală a Serbiei și României.

Între luările de cuvânt ale participanților la veritabila „masă rotundă”, atât gazdele, cât și unii dintre participanții din România la Congresul de la Timișoara, au subliniat câteva idei de actualitate. Este vorba de: rolul culturii în viața omului fundamental de astăzi, pericolul care apasă asupra culturii umaniste - tot mai marginalizată în societatea zilelor noastre, impunerea unei critici literare de cumetrie, în sfârșit, maturitatea omului contemporan se câștigă prin cultură. Sunt concluzii asupra cărora trebuie să medităm, inclusiv generațiile tinere, în pofida vieții tot mai trepidante pe care vremurile actuale ne-o impun, care pare că nu ne dă timpul necesar pentru acumulări serioase de cunoștințe și decizii benefice în consecință, în toate domeniile vieții. Atât de către omul de rând, cât și de cei care ne conduc.