În urmă cu câteva luni, la 4 iunie, beiușenii, alături de întreaga națiune română, sărbătoreau Centenarul Tratatului de la Trianon printr-o ședință festivă a Consiliului Local. Acum, în preajma Zilei Naționale a României, a fost montată şi dezvelită o placă omagială pe fațada casei de pe Calea Bihorului, unde a locuit familia lui Gheorghe Crișan.

Inițiativa aniversării Centenarului Tratatului de la Trianon a aparținut cercetătorului Ioan Degău și unora dintre consilierii locali, aceștia propunând organizarea unei ședințe extraordinare, chiar în ziua de 4 iunie, pe ordinea de zi fiind înscris proiectul de hotărâre privind acordarea titlului de „Cetățean de Onoare post-mortem al Municipiului Beiuș” avocatului dr. Gheorghe Crișan (1888-1935), fruntaș politic unionist și membru al delegației care a negociat Tratatul de la Trianon.

Acum, în preajma Zilei Naționale a României, Ioan Degău a finanțat și dus la bun sfârșit, cu sprijinul Primăriei municipiului Beiuș, demersurile pentru montarea unei plăci omagiale pe fațada casei de pe Calea Bihorului, unde a locuit familia lui Gheorghe Crișan. De altfel, placa este un omagiu adus atât lui Gheorghe Crișan - avocat, diplomat și ministru în perioada României Mari, cât și tatălui său, Ilarie Crișan (1856-1939) - deputat la Marea Adunare de la Alba Iulia și primar al Beiușului.

Dezvelirea plăcii omagiale a avut loc miercuri, 25 noiembrie, la eveniment participând cercetătorul Ioan Degău, primarul Gabriel Popa, viceprimarul Dragoș Balog, câțiva consilieri locali, intelectuali din urbe, precum profesorii Dan Ispas și Cristian-Remus Țoța, dar și oamenii de cultură orădeni Ioan Laza și Vasile Todinca.

După ce au dezvelit împreună placa omagială, primarul Gabriel Popa și bancherul Ioan Degău au rostit alocuțiuni. Primarul Gabriel Popa a evocat rolul pe care familia Crișan l-a jucat în istoria comunității și a subliniat importanța gestului făcut de Ioan Degău prin montarea acestei borne a neuitării față de faptele înaintașilor, mulțumindu-i octogenarului cetățean de onoare al municipiului Beiuș pentru gestul său. Totodată, edilul beiușean a precizat că momentul dezvelirii plăcii dedicate lui Ilarie și Gheorghe Crișan nu a fost ales întâmplător, acesta înscriindu-se în lista restrânsă - dată fiind pandemia de coronavirus - de evenimente dedicate aniversării a 102 ani de la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, ținută la 1 Decembrie 1918.

Despre activitatea depusă de Ilarie și Gheorghe Crișan în slujba comunității beiușene și a Țării a vorbit profesorul de istorie Dan Ispas, acesta subliniind participarea lui Ilarie Crișan, meseriaș cu un bun renume în urbe, la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia în calitate de deputat cu credențional (drept de vot) din partea cercurilor Beiuș și Vașcău. După Marea Unire, Ilarie Crișan este ales primar al Beiușului, funcție pe care a deținut-o între 1921 și 1923.

Referindu-se apoi la Gheorghe Crișan, vorbitorul a arătat că acesta s-a remarcat, în anii premergători Marii Uniri, drept unul dintre cei mai buni penaliști din Transilvania, implicându-se tot mai mult și în viața politică a românilor ardeleni. Astfel, în calitate de secretar al Comitetului Partidului Național Român, semnează, în noiembrie 1918, alături de Ștefan Cicio-Pop, convocarea Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, ulterior fiind și secretarul marelui eveniment care a arătat întregii lumi voința nestrămutată a românilor din Banat, Crișana, Maramureș și Transilvania de a se uni cu Țara-Mamă. Îl regăsim pe Gheorghe Crișan și în Bucovina, unde participă, ca delegat al Ardealului și Banatului, la Adunarea de la Cernăuți, unde se decide unirea Bucovinei cu România.

Implicarea sa politică și valoarea profesională l-au impus ca membru al corpului tehnic al delegației României la Conferința de Pace de la Paris-Versailles (1919-1920). Își continuă activitatea juridică și diplomatică prin reprezentarea României la mai multe evenimente internaționale, precum: Conferința Internațională de la Haga (1919), Conferința pentru reparațiuni orientale de la Paris (1919) sau Conferința economică de la Londra, unde, în 1933, îl însoțește pe Nicolae Titulescu.

Gheorghe Crișan s-a aflat în prim-planul vieții politice interbelice, fiind ales deputat în mai toate legislaturile, deținând câteva funcții importante în stat: vicepreședinte al Camerei Deputaților, subsecretar de stat la comunicații și la finanțe și ministru al Ardealului.

În completare, publicistul Ioan Laza a evidențiat activitatea pe care Gheorghe Crișan a depus-o ca director al Casei Naționale de Economii și Cecuri Poștale, reformând această instituție de mare importanță în peisajul economic românesc. Cercetătorul Ioan Laza a anunțat că lucrează la un volum biografic despre familia beiușeană Crișan, vorbitorul evidențiind activitatea politică, profesională și culturală a celorlalți membri ai familiei, și anume a celor patru surori ale lui Gheorghe Crișan și a soților acestora. Unul dintre ginerii lui Ilarie Crișan, avocatul Augustin Ciavici, s-a remarcat prin activitatea pro-unionistă și ajunge, la rându-i, primar al Beiușului și senator în Parlamentul României.