Membru al Uniunii Scriitorilor din România de aproape trei decenii, profesorul de filosofie Ovidiu Someșan, născut în 1945, la Buteni, este cunoscut publicului ca poet și prozator fiind unul dintre numele marcante ale fenomenului literar arădean, cu nu mai puțin de 11 volume publicate, la care se adaugă și alte apariții publicistice. La finele acestui an, Ovidiu Someșan își surprinde cititorii cu un volum de o altă factură, lucrarea intitulată ˝Moara cu noroc între istorie și geografie˝ devoalând valențele de istoric ale scriitorului arădean. Apărut la Arad, în acest an, volumul menționat o încercare de identificare a reperelor geografice pe care Slavici le-a avut în vedere atunci când a scris nuvela ˝Moara cu noroc˝, precum și a celui care i-a servit drept model pentru personajul Lică Sămădăul.

Luni, 28 noiembrie, Asociația Culturală ˝Lioara˝ și Muzeul Municipal Beiuș au facilitat întâlnirea publicului beiușean cu recenta carte a lui Ovidiu Someșan, ˝Moara cu noroc între istorie și geografie˝. Autoritățile locale au fost reprezentate, la evenimentul editorial menționat, de primarul Gabriel Popa și consilierul Ioan Ojică, acestora alăturându-li-se numeroși oameni de cultură beiușeni, printre care poeții și prozatorii Ulpiu-Traian Bodea, Iosif Tocoian și Nicolae Brânda, profesorul Dan Ispas, autor al mai multor lucrări cu tematică din istoria locală, dr. Sorin-Luigi Vesa, directorul medical al Spitalului Orășenesc Ștei, Anca Banda, referent la Casa de Cultură ˝Ioan Ciordaș˝ și Diana Naprodean, de la Biblioteca Municipală ˝Constantin Pavel˝ Beiuș.

Muzeograful Cristian-Remus Țoța, în calitate de gazdă a manifestării, a prezentat succint creația literară a scriitorului Ovidiu Someșan, iar prozatorul Iosif Tocoian, secretarul Asociației Culturale ˝Lioara˝, a vorbit despre împrejurările în care l-a cunoscut pe omul de litere arădean și a subliniat paralelismul dintre realitățile istorice referitoare la lotri relevate în volumul prezentat de acesta publicului beiușean și cele consemnate într-una dintre lucrările proprii, monografia „Călugări, satul dintre Ponoare”.

Profesorul Dan Ispas a făcut o recenzie a volumului ˝Moara cu noroc între istorie și geografie˝, subliniind maniera modernă de a scrie istorie pe care a ales-o autorul, acesta îmbinând în mod fericit informațiile provenite din sursele documentare cu rezultatele deplasărilor pe teren, care i-au furnizat numeroase mărturii culese prin tehnica istoriei orale, precum și valoroase clarificări etnografice și geografice (mai ales din sfera demografiei și toponimiei) referitoare la spațiul denumit ˝Țara Luncanilor˝. Vorbitorul a mai arătat că, mergând pe urmele lui Slavici și ale personajului său Lică Sămădăul, Ovidiu Someșan a scris un veritabil tratat de haiducie sau ˝lotrie˝, după cum localnicii denumeau fenomenul, o carte despre lotrii care, în secolele XVIII-XIX, au înspăimântat autoritățile și nobilimea ținutului Zarandului. În plus, preciza profesorul Ispas, autorul a reușit să dea credibilitate ipotezei că Fundureni, satul lângă care Slavici plasează acțiunea celebrei sale nuvele nu este altul decât Iercoșeni, un adevărat cuib de lotri, iar personajul Lică Sămădăul este o sumă a trăsăturilor acelor lotri și sămădăi care populau Ineul și satele din apropierea acestuia, în a doua jumătate a secolului XIX.

Medicul Sorin-Luigi Vesa, originar din Ineu, a vorbit despre legăturile dintre Țara Beiușului și cea a Luncanilor, arătând că satul Coroi, din comuna arădeană Craiva, a fost înființat în 1814 de către cinci familii din Sânmartin de Beiuș: Vesa, Bulc, Borzan, Stanca și Leucuța. Întemeietorii așezării, foști soldați în armata imperială habsburgică, fuseseră răsplătiți cu pământ pentru vitejia dovedită în bătăliile contra armatelor napoleoniene. Mai mult, bunicului său, preot și ctitor de biserică în așezarea învecinată Șiad, i-a urmat, ca slujitor al altarului, un paroh originar din Iercoșeni, satul indicat de Ovidiu Someșan ca fief al lotrilor luncani. Vorbitorul a mai amintit de legăturile spirituale dintre Ineu și Beiuș: ˝Toată familia mea a făcut școală aici. De la Ineu și până-n Sebiș, toată lumea venea la Beiuș; cu carul, cu căruța, cu trenul, până la Șoimi. Sunt foarte multe legături care unesc aceste zone!˝         

Primarul Gabriel Popa a salutat lansarea la Beiuș a volumului ˝Moara cu noroc între istorie și geografie˝, precizând că urbea de pe Crișul Negru a fost și este un centru cultural și economic în această parte de țară, iar legăturile, peste munți, cu românii din părțile Ineului, nu sunt întâmplătoare. Pe de altă parte, sublinia edilul beiușean, ˝trebuie să rămânem ancorați în istoria noastră și în tradițiile noastre naționale˝.

Ovidiu Someșan a mulțumit vorbitorilor pentru primirea făcută cărții sale și a amintit că memoria colectivă reține venirea unui ˝domn de la Șiria˝, probabil Slavici, la Iercoșeni, unde a cules informații despre lotri. Apoi, la finalul manifestării culturale de la Muzeul Municipal Beiuș, Ovidiu Someșan a enunțat motivele ce l-au determinat să scrie această carte:

˝Curiozitatea m-a determinat, încă după prima lectură a nuvelei lui Slavici, să încerc să precizez locul unde el își plasează eroii și acțiunea. Au existat mulți colegi de-ai mei, și încă există, care au încercat fel și fel de localizări. Eu am optat pentru locul în jurul căruia se concentrează cele mai multe argumente că ar fi fost Fundureniul lui Slavici. Locul acesta este un cătun pe nume Iercoșeni, unde a fost un cuib al lotrilor, unde toate, toate poveștile și astăzi în circulație arată că ar fi fost fieful lotrilor, unde exista un birt numit Birtul Lotrilor și așa mai departe˝.