Popas în perimetrul sitului arheologic de la Suplac Pe o vreme absolut superbă de toamnă, arheologi şi reprezentanţi ai presei s-au întâlnit, sâmbătă, la invitaţia Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Bihor (DJCCPCN) şi a Muzeului Ţării Crişurilor (MTC) Oradea, în perimetrul sitului arheologic "Suplacu de Barcău - Corău", în vecinătatea căruia se construieşte Autostrada Transilvania, pentru a sărbători împreună Zilele Europene ale Patrimoniului. Evenimentul s-a desfăşurat sub genericul "Autostrada Transilvania - Săpături de salvare şi patrimoniu arheologic". Unul dintre cele mai mari situri arheologice din Transilvania Aşezarea neolitică de la Suplacu de Barcău este prima şi unica cercetată exhaustiv în judeţul Bihor. Situl arheologic din punctul Corău este cunoscut datorită cercetărilor de lungă durată efectuate de către dr. Doina Ignat, de la MTC Oradea, care au demarat în anul 1973. Atunci au fost descoperite locuinţe, obiecte din ceramică şi unelte de piatră şlefuite. Bogăţia materialelor scoase la lumină în urma cercetărilor, trăsăturile specifice de modelare şi decorare a ceramicii au dus la definirea grupului cultural Suplac ca un grup aparte din complexul cultural cu ceramică pictată şi incizată ce gravitează în jurul Munţilor Apuseni. În urma sintetizării datelor ştiinţifice rezultate din cercetări, s-a concluzionat, printre altele, că aşezarea de la Suplacu de Barcău este prima din ţară specializată în prelucrarea uneltelor de piatră şlefuită. De asemenea, s-au identificat patru tipuri de locuinţe, ce denotă o cunoaştere a tehnicilor de construcţie a unor locuinţe solide, precum şi o bună cunoaştere a condiţiilor geografice ale zonei. Totodată, aşezările grupului cultural Suplacu de Barcău au atestat, pentru prima dată, practicarea incineraţiei ca ritual de înmormântare, necunoscută ca metodă, până atunci, în acest orizont. Cert este că situl arheologic Suplacu de Barcău - Corău este unul dintre cele mai mari din Transilvania, iar în această toamnă sau la primăvară, o echipă de arheologi din Germania vor face prospecţiuni geomagnetice în zonă. "Activitatea echipei de arheologi se desfăşoară în condiţii precare..." Dincolo de munca care se desfăşoară în condiţii dificile, arheologii Muzeului Ţării Crişurilor lucrează în acest perimetru din 2002, având ca prioritate descărcarea de sarcină arheologică a autostrăzii. Echipa este formată din: Ioan Crişan, Gruia Fazecaş, Sorin Bulzan, Doru Marta, Lakatos Attila, Călin Ghemiş şi Corina Toma. "Ne aflăm la graniţa dintre Bihor şi Sălaj. Acţiunea de azi (n.r. - sâmbătă) a fost organizată împreună cu Muzeul Ţării Crişurilor, în cadrul Zilelor Europene ale Patrimoniului (ZEP). Dacă vineri a fost deschisă o expoziţie de costume populare în Cetatea Oradea, azi am ieşit în decor, pentru a face publică activitatea echipei de arheologi, care se desfăşoară de câţiva ani buni în condiţii precare, dar cu multă discreţie. Se lucrează de cinci ani, pe un tronson de 50 de km din autostrada Transilvania, ponderea săpăturilor de salvare arheologică aparţinând Muzeului Ţării Crişurilor", a arătat Crăciun Parasca, consilier superior la DJCCPCN Bihor. După un picnic în natură, cu plăcinte, vin şi pălincă, itinerariul de sâmbătă a continuat în localitatea Valea Cerului, care a găzduit, pentru al treilea an consecutiv, Festivalul Folcloric Internaţional al Slovacilor.