Referendumul care s-a desfășurat marți la Universitatea din Oradea, prin care universitarii au decis modalitatea în care vor să-și aleagă rectorul, a fost o nouă dovadă a faptului că nimeni nu își dorește schimbarea. 397 de electori au votat pentru alegeri și doar 87 pentru concurs public.

Ceea ce se dorea la început o mare schimbare, sfârșește prin modificări minore. Pe de o parte pentru că Ministerul Educației nu vrea să se schimbe mare lucru, iar pe de altă parte pentru că universitarii orădeni vor să dețină și să-și exercite puterea. Referendumul pentru schimbarea modalității în care Universitatea din Oradea urmează să își aleagă rectorii nu a adus nimic nou. Conform preşedintelui Biroului Electoral Universitar, Claudia Timofte, cvorumul pentru referendumul de marți a fost atins, la limită. Ar fi fost nevoie de 463 de participanți din totalul de 921 electori pentru ca el să fie valid și s-au prezentat la urne 488 (484 de voturi valabil exprimate şi patru voturi anulate). 397 de electori au fost pentru varianta alegerilor, iar 87 pentru desemnarea unui rector prin concurs public.

„Personal, consider că varianta alegerii rectorului prin intermediul unei comisii, formată jumătate din reprezentanți ai Universității din Oradea și jumătate din exterior, care să evalueze planurile de management și CV-urile celor care vor să devină rectori era mult mai bună. Cu tot respectul pentru colegii mei, nu cred că foarte mulți dintre cei care vor merge să voteze pentru noul rector vor analiza CV-ul și planul de management al celui pe care îl vor alege. Prin noua Cartă pe care o propuneam, încercam să vin cu niște măsuri care ar fi ajutat universitatea și care se adăugau legilor existente, fără să le încalce”, a spus, pentru Crișana, fostul președinte al Senatului, și unul dintre cei care au lucrat la noua Cartă, Sorin Curilă.

O variantă de mijloc, pe care unii universitari și-ar fi dorit-o, adică o comisie care să aleagă, în baza CV-ului și a planului managerial, persoanele care pot deveni rectori și apoi, prin intermediul votului tuturor celorlalți, să fie ales noul rector, nici nu a intrat în discuția celor de la Ministerul Educației care au fost de acord doar cu varianta alegerii rectorului prin vot sau concurs public.

Rezultatul poate fi interpretat în multe feluri, dar este clar că lasă spațiu de manevră pentru practicile la marginea legii, folosite până acum, de genul, „îți dau o anumită funcție dacă mă votezi și îți convingi colegii sau subordonații de la Facultatea/specializarea pe care o conduci, să mă voteze”. Șansele mai mari le vor avea cei care știu să tragă sfori, în detrimentul celor care au CV-uri sau planuri manageriale bine puse la punct.

Alegerile pentru funcția de rector la Universitatea din Oradea vor avea loc în primăvara anului viitor.