Direcţia pentru Cultură Bihor, Inspectoratul Şcolar Bihor, Revista Familia şi Muzeul Iosif Vulcan au realizat o serie de acţiuni menite să-l readucă în prim-planul comunităţii bihorene pe marele poet Mihai Eminescu. Dincolo de momentele artistice susţinute la statuia Luceafărului sau depunerile de flori la bustul lui Iosif Vulcan, instituţiile au provocat elevii la concurs.

Astfel, în perioada 15 ianuarie-14 aprilie 2018, elevii din liceele bihorene sunt invitaţi să scrie un eseu de maximum două pagini, în cadrul concursului „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie”. Lucrările elevilor vor fi jurizate de poetul Ioan Moldovan, inspectorul Diana Popa, profesorul universitar Ioan Simuţ şi scriitorul Ioan F. Pop. Gala de premiere se doreşte a fi organizată în luna mai, în cadrul târgului de carte Gaudeamus. Se vor acorda premii în cărţi şi DVD-uri, I, II şi III pentru fiecare grupă de vârstă (clasa a IX-a, clasa a X-a, clasa a XI-a şi clasa a XII-a). În acelaşi timp, va exista un clasament în care se vor lua în calcul toate lucrările înscrise, indiferent de anul şcolar, clasament care include premiul cel mare, locul al II-lea şi locul al III-lea. Astfel, cele trei eseuri câştigătoare vor fi publicate în Revista Familia şi, aşa cum a explicat managerul Direcţiei pentru Cultură, Lucian Silaghi, vor fi transcrise pe o hârtie specială şi închise într-o capsulă care va fi ataşată de soclul pe care se află statuia lui Eminescu. Această capsulă ar urma să fie deschisă în anul 2050, când se vor împlini 200 de ani de la naşterea poetului.

„Suntem onoraţi şi ne bucurăm să avem un parteneriat eficient şi de durată cu Direcţia Judeţeană pentru Cultură Bihor”, a spus inspectorul şcolar Diana Popa. „În cadrul acestui concurs elevii vor putea pleca de la ideea că Eminescu este atemporal. Îl ştim dintotdeauna pe Eminescu şi ne curge prin vene. Noi, ca adulţi, îl recitim, îl reinterpretăm şi îl redescoperim. De la Eminescu am aflat că forţa cea mai mare este forţa sufletului, singura care poate muta munţii şi care poate crea realităţi. Eminescu a fost un vizionar şi un reformator. Alt punct de pornire pentru eseuri ar putea fi acela că Eminescu ne-a învăţat să iubim neamul, ţara, natura şi, nu în ultimul rând, a iubit să scrie”, a spus inspectoarea.

 „Eminescu este poetul nostru, al românilor, dar el există în literaturile lumii şi atunci nu ai uşurinţă când vorbeşti despre el”, a spus şi Ioan Moldovan.  „Lucian Silaghi ne face de fiecare dată, prin prisma proiectelor iniţiate de instituţia pe care o conduce, să ne reentuziasmăm şi noi în numele lui Eminescu”, a completat directorul Revistei Familia. „Tinerii de azi au mare sete de absolut care poate fi potolită prin lectura creaţiei eminesciene, dar ei nu ştiu asta pentru că trăim un pasaj de timp în care învăţătura nu mai e ca odinioară. Programele şcolare alocă tot mai puţin spaţiu împuternicirii lui Mihai Eminescu. Am speranţa că sunt tineri care vor înfăptui în scris lucrări admirabile şi acesta ar putea fi un nou început pentru a-l cunoaşte pe Eminescu”, a declarat Ioan Moldovan.

„Este  dificil să te aproprii de Eminescu. De Eminescu te poţi apropria într-un singur fel: citindu-l”, a explicat scriitorul Ioan F. Pop.  „Dacă-l transformăm pe Eminescu într-un mit, îl pierdem iremediabil. Oamenii se vor gândi că e un geniu, prin urmare, greu de înţeles, şi nu-l vor mai citi. Ca să fie util literaturii şi astăzi, Eminescu trebuie privit cu ochi critic. Cu el a pornit poezia modernă. Toţi scriitorii de după el s-au raportat, pozitiv sau negativ, la Eminescu”, a mai spus scriitorul.

După prezentarea concursului de eseuri s-au depus flori la bustul lui Iosif Vulcan. Activităţile organizate de Direcţia pentru Cultură Bihor au continuat la statuia lui Mihai Eminescu.  Programul a cuprins alocuţiuni urmate de interpretarea unor cântece pe versuri din lirica eminesciană de către grupul vocal Lioara, al Şcolii de Arte Francisc Hubic – profesor coordonator Antonela Ferche-Buţiu şi o dramatizare a poemului eminescian Luceafărul, interpretată de elevi din clasa a IX-a, de la Colegiul Naţional Emanuil Gojdu, profesor coordonator Carmen Andrei. În final s-a recitat cunoscutul poem eminescian Doina.