În peisajul istoriografic de dată recentă, există tot mai multe lucrări care vorbesc despre istoria Bisericii Greco-Catolice. Luni, 28 noiembrie, Seminarul Teologic Greco-Catolic „Sfinţii Trei Ierarhi" din Oradea a fost gazda unui eveniment editorial remarcabil, prin lansarea a trei cărţi.

Prima carte, semnată de Silviu Sana - „... pentru sufletele credincioşilor săi... structuri bisericeşti şi şcolare în Eparhia Greco-Catolică de Oradea Mare 1850-1900", Oradea, Editura Universităţii din Oradea, 2011, a doua, semnată de Mircea Paşca - „Arhitectura şcolilor greco-catolice din Oradea: Arhitectul Anton Salerberg", Oradea, Primus, 2011, iar a treia, de Rozalia Cosma şi Gheorghe Cosma - „Credinţă şi cultură, vicisitudini şi speranţă", Satu Mare, Editura Citadela, 2011. Prezentate de profesorii dr. Blaga Mihoc, dr. Aurel Chiriac şi muzeograf dr. Ioan F. Pop, cărţile respective scot la lumină momente, fapte şi oameni din trecutul Bisericii Greco-Catolice. Evenimentul, organizat de către Episcopia Română Unită cu Roma, Greco-Catolică Oradea, Facultatea de Teologie Greco-Catolică şi Biblioteca Judeţeană „Gheorghe Şincai" Bihor, s-a bucurat de prezenţa dr. Virgil Bercea, episcopul greco-catolic de Oradea. În perspectivă istorică, cele trei cărţi se eşalonează pe trei paliere distincte. Cartea lui Silviu Sana aduce o contribuţie documentară la perioada anilor 1850-1900 în privinţa structurilor bisericeşti şi şcolare greco-catolice ale eparhiei orădene (arhidiaconate, protopopiate, parohii şi şcoli), iar cea a lui Mircea Paşca scoate în evidenţă trecutul clădirilor greco-catolice din Oradea şi Beiuş, cu o aplecare directă asupra şcolilor, proiectate de arhitectul Anton Salerberg, în stilul naţional-românesc. Cartea soţilor Rozalia şi Gheorghe Cosma se vrea a fi o sinteză de istorie şi cultură generală cu privire la credinţa românilor de-a lungul timpului, lucrarea fiind scrisă de fapt „în scopul lămuririi unor probleme vitale cu privire la spiritualitatea românească", aşa cum ne-au amintit autorii. Bogăţia de informaţie,  inedită, din paginile celor trei cărţi, completează seminificativ istoria instituţiei ecleziale greco-catolice româneşti, a cărei prezenţă pe teritoriul nord-vestic al României a conturat formarea unor repere morale şi civice pentru români. Neînduplecându-se de la adevăratul său scop, acela de a fi far călăuzitor în marea învolburată a societăţii, această biserică confirmă şi astăzi, prin cărţile prezentate, că există un trecut care trebuie asumat şi, mai mult decât atât, prezentat pentru a cunoaşte oameni, fapte şi evenimente care au marcat şi creat momentul prezent.

(S.S.)