Filmul documentar Trianon regizat de Gabor Koltay a rulat şi la Oradea în cel mai mare secret. Filmul a fost proiectat, săptămâna trecută, într-o sală a Universităţii Reformate din Oradea. Poliţia bihoreană s-a sesizat, ca urmare a unei adrese sosite de la Centrul Naţional al Cinematografiei. În spatele acestora stau însă organizaţiile de extremă dreaptă din Ungaria, conduse de Csurka Istvan. T?k?s L?szl? scoate la lumină faptul că documentarul a rulat în România şi în cursul anului trecut, fără ca cineva să se sesizeze. La vizionarea documentarului au asistat doar 200-300 de persoane. De teama opiniei publice, proiecţia s-a făcut în cel mai mare secret. Pentru a nu-şi ştirbi reputaţia, membrii marcanţi ai UDMR Bihor nu au fost prezenţi. În schimb, a fost de faţă T?k?s L?szl?, alături de membri ai Uniunii Civice Maghiare, ai Uniunii Tinerilor Maghiari şi câteva persoane în vârstă. După Oradea, au urmat Satu Mare, Baia Mare, Cluj-Napoca, Odorheiu Secuiesc, Sf. Gheorghe şi ar fi urmat Tg. Mureş, unde filmul nu a mai fost proiectat. Au fost scoase secvenţele jignitoare la adresa românilor Filmul are 200 de minute din care au fost difuzate în Romania doar 120. Porţiunea tăiată din film conţinea declaraţii şi comentarii defăimătoare şi jignitoare atât la adresa poporului român, cât şi a celui sârb şi slovac. Filmul a fost difuzat intenţionat în teritoriiile care au fost mult timp sub administraţia maghiară, toată acţiunea fiind sponsorizată de partidele de dreapta din Ungaria cu fonduri sosite de la maghiarii din SUA. Chiar şi producţia peliculei a fost posibilă datorită ajutoarelor materiale primite din Statele Unite. Filmul este un documentar ce încearcă să cuprindă o perioadă de aproape 140 de ani din istoria naţiunii maghiare. Pelicula începe cu crearea monarhiei austro-ungare, în anul 1867, continuă cu izbucnirea primului război mondial, în urma căruia a fost încheiat Tratatul de Pace de la Trianon, povestea încheindu-se în zilele noastre. Destrămarea Ungariei Mari Prin intermediul istoricului Ern Raffay, cercetător al Tratatului de Pace de la Trianon din 1920, filmul încearcă să facă înţeleasă societatea maghiară din perioada dualismului, metamorfoza conştiinţei naţionale a elitei maghiare dintr-una naţională într-una liberală, fapt ce a dus, în cele din urmă, în opinia istoricului, la destrămarea Ungariei Mari. Filmul prezintă, prin analizele istoricilor şi politicenilor maghiari, o imagine cât se poate de cuprinzătoare a deceniilor ce au urmat. Ei încearcă să desluşească ce s-a întâmplat în perioada 1920-1930, care au fost cauzele şi de ce printre ţările învinse în prima conflagraţie mondială, care au încercat revizuirea graniţelor, s-a numărat şi Ungaria. T?k?s are ultimul cuvânt în film Filmul este "colorat" şi prin citarea unor fragmente din presa maghiară şi internaţională a vremii şi a unor versuri şi scrieri literare ale epocii. În peliculă sunt inserate mai multe imagini de arhivă. În final, episcopul reformat T?k?s L?szl? şi politicianul maghiar din Slovacia Duray Mikl?s fac o inventariere a tot ceea ce a urmat Tratatului de la Trianon în legătură cu drepturile maghiarilor din afara Ungariei de astăzi. Intrarea lui Horthy în Oradea În film se prezintă chiar secvenţe cu intrarea lui Horthy în Oradea în anul 1940, după Dictatul de la Viena, comentariul fiind următorul: "Intrarea victorioasă a trupelor maghiare în frunte cu Horthy în Oradea Mare". Cât de victorioasă poate fi socotită o intrare care s-a făcut cu acordul românilor şi după retragerea trupelor române din oraş. Trupele horthyste care trec prin faţa Bisericii cu Lună sunt aclamate de populaţia maghiară din oraş care le oferă flori soldaţilor. Poliţiştii au demarat o anchetă Ministrul Culturii şi Cultelor, Mona Muscă, a declarat indignată ca proiecţia filmului Trianon în Romania este ilegală, acesta nefiind clasificat în Registrul Cinematografiei. În plus, filmul nu a beneficiat, aşa cum prevede legea, de o titrare sau un sincron în limba română. HG 418/2003, prevede că în sălile din România peliculele cinematografice pot fi difuzate doar pe baza unui certificat de clasificare. Potrivit legii, difuzarea de pelicule cinematografice în spaţii publice fără avizul de clasificare înscris în Registrul Cinematografiei este contravenţie şi se sancţionează cu amendă între 50.000.000 de lei şi 250.000.000 de lei şi retragerea licenţei de exploatare a sălii de cinematograf. "Centrul Naţional al Cinematografiei a sesizat Ministerul de Interne pentru a face cercetări în localităţile în care a fost difuzat filmul", a mai declarat Mona Muscă. "Ca urmare a unei adrese sosite din partea CNC, poliţiştii bihoreni au demarat o anchetă în ceea ce priveşte proiecţia filmului Trianon la Oradea", a declarat noul purtător de cuvânt al IJP Bihor, Ioana Popa. Singurul lucru care îl pot face poliţiştii este să-i amendeze pe organizatori, care au mai primit amenzi în valoare de 50 de milioane de lei. . Scăpa nepedepsiţi În vara anului trecut, poliţiştii bihoreni au mai început o anchetă în legătură cu un caz similar. Atunci, mai mulţi membrii marcanţi ai UDMR împreună cu T?k?s L?szl? au recitat în cadrul unui simpozion poezii din creaţia poetului transilvănean Albert Vass. Acesta a fugit după război în SUA, fiind acuzat de către ţara noastră de crime de război şi condamnat, la Cluj, la moartea în contumacie. Cum operele criminalilor de război sunt interzise, cei care au participat şi organizat simpozionul dedicat lui Albert Vass ar fi trebuit sa fie pedepsiţi. Cu toate acestea, încă nu a fost găsit nici un vinovat. T?k?s L?szl? a recunoscut zilele trecute că, tot anul trecut, filmul Trianon a mai rulat în România şi chiar la Oradea, fără ca cineva să se sesizeze. Filmul ar fi trebuit interzis Difuzarea filmului documentar ar fi trebuit interzisă în România, iar acest fapt ar fi fost în deplin acord cu legile care guvernează în acest moment atât în ţările din Uniunea Europeană, cât şi în Statele Unite. Acesta este şi motivul pentru care filmul a fost refuzat de către televiziunile publice din Ungaria, ţară membră a UE. Interzicerea filmului documentar Trianon, cu caracter iredentist, nu ar fi fost un caz singular. În anul 1958, conducerea comunistă a interzis difuzarea în ţara noastră a filmului Brigada 39, realizat cu prilejul aniversării Republicii Sovietice Ungare. Acest film a fost realizat după nuvela lui Kari?s Frigyes, fost comisar politic al brigăzii 39 în timpul revoluţiei bolşevice din Ungaria din anul 1919.